
O familie de polonezi a ascuns bijuterii, argintărie și alte obiecte de valoare înainte de a fugi din calea Armatei Roșii, în 1939. Aproape opt decenii mai târziu, Jan Glazewski a pornit pe urmele comorii, având la dispoziție doar o hartă desenată din memorie de tatăl său. Descoperirea din vestul Ucrainei a readus la lumină nu doar bunurile familiei, ci și o istorie marcată de război, exil și promisiuni păstrate peste generații.
O comoară de familie, ascunsă înainte de izbucnirea războiului
Pentru Jan Glazewski, găsirea comorii familiei nu a fost doar o căutare a unor obiecte prețioase, ci și o încercare de a recupera o parte din trecutul familiei sale. Fost profesor de drept la Universitatea din Cape Town, în Africa de Sud, acesta a fost preocupat încă din copilărie de poveștile tatălui său despre fuga din Polonia și bunurile ascunse înainte de plecare.
Specializat în dreptul mediului, drept maritim și legislația privind schimbările climatice, Glazewski a avut o carieră academică remarcabilă. A contribuit inclusiv la consacrarea dreptului la un mediu sănătos în Constituția Africii de Sud. Însă una dintre cele mai importante misiuni ale vieții sale avea să înceapă la mulți ani după ce și-a construit cariera.
În 1939, înainte de a se refugia în România, tatăl său, Gustav Glazewski, și frații acestuia au îngropat într-o pădure din apropierea locuinței familiei bijuterii, argintărie și arme de vânătoare. Bunurile urmau să fie recuperate atunci când circumstanțele le-ar fi permis să se întoarcă acasă.
Destinul familiei a fost însă schimbat definitiv de război, iar întoarcerea la vechea locuință nu a mai fost posibilă pentru cei care au reușit să plece.
Invazia sovietică din Polonia a schimbat destinul familiei Glazewski
Povestea începe la 17 septembrie 1939, când Armata Roșie a intrat în Polonia dinspre est, în timp ce țara era deja atacată de Germania nazistă dinspre vest.
În acele zile, familia Glazewski lua prânzul în locuința sa din apropierea orașului Liov. Vestea înaintării trupelor sovietice a determinat membrii familiei să se pregătească de plecare, mai ales că granița se afla la doar câțiva kilometri distanță.
Înainte de a părăsi zona, Gustav și frații săi au ascuns bunurile familiei în pădurea din apropierea proprietății tatălui lor, Adam Glazewski. Acesta din urmă a rămas în Liov și nu și-a mai revăzut niciodată fiii.
Potrivit relatărilor lui Jan Glazewski, bunicul său a fost în pericol după instalarea controlului sovietic. Localnicii care lucraseră pe proprietatea familiei au încercat să-l protejeze, însă acesta a fost în cele din urmă găsit și dus cu forța în pădure.
„Rușii au ajuns pe proprietatea familiei la aproximativ o lună după plecarea fraților. Voiau să-l omoare pe bunicul meu. Îi ucideau pe marii proprietari de pământ din întregul La vremea aceea, muncitorii îl ascunseseră. Dar l-au găsit și l-au dus cu forța în pădure. Muncitorii au mers în urma lor și au spus: «Nu-l împușcați, s-a purtat bine cu noi»”, a povestit Jan Glazewski.
În timp ce familia se destrăma, fiecare membru a trebuit să-și găsească un nou drum departe de casă.
Din Polonia, prin România, până în Africa de Sud
După mai multe încercări de a-și găsi un loc sigur, Gustav Glazewski, care studiase agricultura în Franța înainte de război, a aflat că Africa de Sud oferea perspective bune în acest domeniu.
Împreună cu soția și cele trei fiice ale sale, acesta a pornit spre noua destinație, iar familia a ajuns în Africa de Sud în 1947, după o călătorie cu vaporul din Cairo.
Jan, cel mai mic copil al familiei, s-a născut în 1953, în orașul Paarl. A crescut departe de țara de origine a părinților săi, dar istoria familiei a rămas o prezență constantă în viața sa.
Pe lângă experiența exilului, copilăria lui Jan a fost marcată și de probleme grave de sănătate. S-a născut cu hemofilie, iar în anii 1980 a contractat HIV în urma unei transfuzii cu sânge contaminat.
Cu toate acestea, interesul său pentru trecutul familiei nu a dispărut. De-a lungul anilor, și-a întrebat în repetate rânduri tatăl despre locul în care fuseseră îngropate obiectele de valoare înainte de fuga din Polonia.
Harta desenată din memorie, indiciul care a dus la comoară
În 1989, după insistențele fiului său, Gustav a acceptat să noteze ceea ce își amintea despre locul ascunzătorii. A folosit o mașină de scris veche și a realizat o schiță a zonei, deși trecuseră aproape 50 de ani de când părăsise Polonia.
Indicațiile nu erau foarte precise. Tatăl lui Jan se baza exclusiv pe amintirile sale, deoarece nu se mai întorsese niciodată în locul în care familia ascunsese bunurile.
Pe hartă a notat un indiciu simplu, care avea să devină esențial în căutarea de peste ani:
„Acolo unde începe pădurea, trebuie să sapi după argintul nostru”.
Jan Glazewski a explicat cât de importantă a fost acea schiță, realizată într-un moment în care tatăl său înainta în vârstă.
„Tatăl meu îmbătrânea și eu tot îl întrebam. A desenat totul din memorie, la jumătate de secol după ce a plecat”, a povestit fostul profesor universitar, citat de Adevărul.
Harta nu oferea certitudini, ci doar un punct de plecare. Pentru a identifica locul exact, Jan avea să apeleze și la ajutorul unor localnici ucraineni.
Descoperirea din 2019: ce se afla în comoara familiei
După pensionarea din 2019, Jan Glazewski a avut, la 69 de ani, mai mult timp pentru a transforma povestea auzită în copilărie într-o căutare concretă.
A plecat în vestul Ucrainei cu un detector de metale și cu schița realizată de tatăl său cu trei decenii înainte. După căutări și cu sprijinul localnicilor, în octombrie 2019 a găsit în cele din urmă obiectele ascunse cu aproximativ 80 de ani în urmă.
Printre bunurile recuperate se aflau o casetă de bijuterii, o linguriță de botez gravată și mai multe seturi de argintărie. Unele obiecte aparținuseră unor generații mai vechi ale familiei, ceea ce le oferea o valoare istorică și sentimentală deosebită.
Deși valoarea materială a comorii a fost estimată la câteva mii de dolari, pentru Glazewski importanța descoperirii nu putea fi exprimată în bani.
Printre obiectele recuperate se găseau și bunuri pe care mama sa le împachetase înainte de fuga familiei din 1939. Aceasta murise când Jan avea doar șapte ani, iar posibilitatea de a atinge lucrurile păstrate de ea a transformat descoperirea într-un moment profund personal.
Mai multe pentru tine
„Tatăl meu nu mi-a spus ce anume fusese îngropat. Cel mai mare regret al meu este că nu l-am întrebat mai multe. Îmi imaginam că voi găsi aceeași gen de argintărie de familie pe care o avem pe polița șemineului. Dar ceea ce am descoperit m-a surprins: în primul rând, era vorba despre o cantitate foarte mare de obiecte, iar în al doilea rând, unele proveneau din generații îndepărtate ale familiei. M-aș fi bucurat să găsesc chiar și numai o linguriță, dar am găsit mult mai mult de atât”, a mai povestit fostul profesor universitar.
Pentru Jan, fiecare obiect recuperat reprezenta o legătură directă cu rudele sale și cu o casă pe care familia fusese nevoită să o abandoneze în grabă.
„Mi-am îndeplinit un vis din copilărie”
Descoperirea comorii a însemnat și împlinirea unei promisiuni făcute tatălui său. După ani întregi în care îl întrebase despre locul ascunzătorii, Jan reușise, în sfârșit, să recupereze bunurile despre care auzise încă din copilărie.
„Am simțit că mi-am îndeplinit un vis din copilărie de a găsi această comoară, dar cel mai important, mi-am respectat promisiunea făcută tatălui meu”, a spus el.
Povestea nu s-a încheiat odată cu recuperarea obiectelor. Jan Glazewski a decis să-și împărtășească experiența și să păstreze vie istoria familiei prin intermediul unei cărți autobiografice.
„Blood & Silver”, cartea care a dus povestea pe scena teatrului
În 2022, Jan Glazewski a publicat volumul autobiografic Blood & Silver („Sânge și argint”), în care a reunit povestea familiei sale de origine poloneză, experiențele care i-au marcat viața și căutarea obiectelor îngropate înainte de fuga din calea războiului.
Cartea urmărește nu doar aventura recuperării comorii, ci și consecințele pe termen lung ale exilului, pierderii și separării de familie. În centrul relatării se află legătura dintre generații și felul în care amintirile pot păstra vie istoria unor oameni obligați să-și abandoneze locuințele.
Povestea a ajuns ulterior și pe scena teatrului. În iulie 2025, la Baxter Masambe Theatre din Cape Town, a avut loc premiera unei adaptări teatrale inspirate din carte. Spectacolul a fost regizat de Fred Abrahamse și realizat pentru scenă împreună cu actorul David Muller, care îl interpretează pe Glazewski.
Comoara găsită după opt decenii a avut o valoare materială modestă, dar a recuperat ceva mult mai important pentru Jan Glazewski: o parte din istoria familiei sale, păstrată în pământ încă din 1939.




Ploieștiul riscă să piardă timp și bani din cauza întârzierilor la proiectele europene. Consilierul Mihai Apostolache îi cere explicații primarului Mihai Polițeanu
Surpriză la jumătatea mandatului: Peste 45% dintre cititorii „Observatorul Prahovean” îl consideră pe Mihai Polițeanu un primar „slab” sau „foarte slab”
Încep audierile miniștrilor propuși în Guvernul Luca Niculescu / PSD are 12 ministere din 18, aproape toate portofolii-cheie / Votul de învestitură se va desfășura în secret, marți




