Lovituri ruse masive s-au soldat cu cel puţin patru morţi și 24 de răniți, şi au lăsat fără căldură jumătate dintre clădirile rezidenţiale din Kiev, determinându-l pe primarul oraşului să îi îndemne vineri pe locuitori să evacueze „temporar” capitala ucraineană, informează AFP, preluată de Agerpres.
VIDEO: Poluarea în Ploiești. Interviu cu directorul APM, Florin Diaconu
În această nouă noapte de lovituri ruse masive a fost utilizată, pentru a doua oară în timpul războiului, racheta hipersonică rusă de ultimă generaţie Oreşnik.
Exemplu de urmat/ La doar câteva zile după ce au fost reclamate, muncitorii au asfaltat gropile din zona Dacia Poliserv (Bariera Bucov), bretea aflată în administrarea Secției Drumuri NaționalePrimarul Kievului, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe locuitorii oraşului să părăsească „temporar” oraşul, pentru prima dată de la declanşarea invaziei ruse lansate în 2022, în condiţiile în care temperaturile sunt glaciale, oscilând între -7 şi -12 grade Celsius.
Veste bună pentru locuitorii comunei Drăgănești: Alte 5 sate vor beneficia de gaze naturale, prin „Anghel Saligny”„Jumătate dintre clădirile rezidenţiale din Kiev – aproape – sunt în prezent fără căldură”, a declarat Kliciko.
Operatorul privat din domeniul energiei electrice DTEK a anunţat la rândul său că de gospodării sunt fără curent la Kiev din cauza loviturilor ruse şi a condiţiilor meteorologice dificile.
Circa 40 de ținte au fost lovite în atacuri ruse la Kiev, printre care 20 de imobile rezidenţiale şi ambasada Qatarului din capitala ucraineană, potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski. Poliţia a informat despre patru morţi şi 24 de răniţi.
Potrivit Forţelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în timpul nopţii în total 36 de rachete şi 242 de drone, dintre care respectiv 18 rachete şi 226 de drone au fost doborâte.
Moscova a anunţat la rândul său că a lovit „ţinte strategice” în Ucraina, inclusiv cu ajutorul rachetei de ultimă generaţie Oreşnik, care poate transporta o încărcătură nucleară şi atinge o viteză de circa de km/oră.
Potrivit Ministerului Apărării rus, aceste lovituri au fost întreprinse ca „răspuns la atentatul terorist comis de regimul de la Kiev” contra unei reşedinţe a lui Vladimir Putin la sfârşitul lui decembrie, acuzaţie despre care Ucraina şi Occidentul afirmă că este „o minciună”.
Volodimir Zelenski a confirmat că o rachetă Oreşnik a fost utilizată de către Rusia, iar autorităţile din regiunea Liov (Lviv), din vestul Ucrainei, au raportat distrugeri, fără ca deocamdată să se ştie ce obiectiv exact a fost vizat de această rachetă cu focoase multiple.
Zelenski a cerut o „reacţie clară” din partea comunităţii internaţionale. „Atacul a avut loc exact în momentul în care un val de frig important s-a abătut asupra ţării”, a denunţat el.
„Un astfel de atac în apropiere de frontiera Uniunii Europene şi NATO reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea continentului european şi un test pentru alianţa transatlantică”, a declarat la rândul său ministrul ucrainean al Afacerilor Externe Andrii Sîbiha.
Racheta rusă Oreşnik – capabilă să lovească şi cu focoase nucleare, dar care nu avea astfel de focoase în timpul acestor atacuri – a fost utilizată pentru prima dată în 2024 contra unei uzine militare situată în oraşul Dnipro, în zona est-centrală a Ucrainei.
Ea a fost desfăşurată la mijlocul lui decembrie în Republica Belarus, ţară aliată a Rusiei situată la porţile UE, a anunţat la acea dată preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.
La aproape patru ani de la lansarea ofensivei la scară mare a Kremlinului, Moscova continuă să bombardeze Ucraina aproape zilnic, vizând în special infrastructurile energetice ale ţării.
Peste un milion de locuitori din centrul Ucrainei au rămas joi fără apă şi căldură, după lovituri nocturne cu drone.
Drept răspuns, Ucraina şi-a înmulţit de asemenea atacurile asupra infrastructurilor energetice ruse.
Circa de persoane au rămas vineri dimineaţa fără curent electric şi căldură în regiunea rusă Belgorod, la frontiera cu Ucraina, potrivit guvernatorului local Viaceslav Gladkov.
Aceste noi lovituri intervin în timp ce discuţiile diplomatice impulsionate de preşedintele american Donald Trump în ultimele luni asupra acestui conflict par să se afle în impas.
Rusia a respins încă o dată joi orice desfăşurare de soldaţi occidentali în Ucraina, avertizând că ea îi va considera „ţinte legitime” pentru forţele sale armate.
Acesta este un răspuns la un plan prezentat de „Coaliţia de Voinţă”, care reuneşte ţări ce susţin Kievul, în special europene, plan ce prevede desfăşurarea a mii de soldaţi în Ucraina după război.
Rusia, care ocupă circa 20% din teritoriul ucrainean, continuă la rândul său să ceară ca forţele Kievului să se retragă din zonele pe care ea le mai controlează în regiunea estică Doneţk şi ca puterea de la Kiev să se angajeze juridic ca Ucraina să nu adere la NATO.
