Primul domnitor român care şi-a dat viaţa pentru apărarea țării. Deși a luptat până la moarte împotriva ungurilor, este un personaj uitat de mulți

Primul domnitor român care şi-a dat viaţa pentru apărarea țării. Deși a luptat până la moarte împotriva ungurilor, este un personaj uitat de mulți

Litovoi a fost cel mai puternic voievod de secol XIII. A fost primul domnitor care și-a dat viața pentru țară, scrie adevă Mai exact, acesta și-a pierdut viața pe câmpul de luptă. Devenit un simbol al libertății, curajul lui Litovoi au reprezentat un îndemn pentru românii din Carpaţi.

Crimă cu premeditare! Ploieştenii, ucişi de marii poluatori sub privirile nepăsătoare ale autorităților plătite SĂ TACĂ! CAMPANIE Phonline.ro şi Observatorulph.ro

Litovoi și-a dat viața pentru apărarea țării sale 

 Litovoi este şi primul voievod român care şi-a dat viaţa pentru apărare ţării sale, pentru că a refuzat să mai plătească tribut regelui maghiar. Prima menţiune istorică ce atestă Voievodatul lui Litovoi este Diploma Cavalerilor Ioaniţi, emisă în anul 1247 de către regele Ungariei Bela al IV-lea.

Primarul Volosevici a dispus depunerea celui de al doilea proiect cu finanțare europeană pentru creșterea eficienței energetice a CET Brazi

Regele Ungariei a luat o serie de măsuri de apărare împotriva invaziei cumanilor. Zona cea mai vulnerabilă prin care ar fi putut pătrunde forțele cotropitoare era Banatul de Severin. Din acest motiv, regele ungar a chemat Ordinul Cavalerilor Ioaniți sau Ospitalieri din Ierusalim și le-a conferit mai multe avantaje și drepturi în schimbul apărării graniței.

Teroare în Păuleşti! Un urs umblă nestingherit prin comună, în timp ce primarul „Tudorică” îşi vede liniştit de concediu

Țara Litua, un voievodat întins 

Diploma sau actul emis de Bela al IV-lea în favoarea cavalerilor Ioaniți atestă pentru prima dată organizarea lor în Oltenia. Astfel, Bela le-a acordat Ioaniților „întreaga țară a Severinului, împreună cu munții ce țin de ea, precum și cu cnezatele lui Ioan și Farcaș până în râul Olt, afară de țara voievodului Litivoi, pe care o lăsăm românilor așa cum au stăpânit-o și până acum”.

„Din punct de vedere al organizării politice, diploma ioaniţor certifică existenţa unei formaţiuni dintre care patru în dreapta Oltului şi una la stânga lui. În Oltenia se menţionează, mai întâi, «Ţara Severinului», urmează apoi cele trei cnezate: al lui Ioan, a lui Farcaş și al voievodului Litovoi. Erau formaşiuni politice vechi, aşa cum erau şi în Transilvania, cunoscute încă din secolul al IX-lea. În depresiunea Târgu Jiului, tăiată prin mijloc de râul Jiu, prelungindu-se spre apus până în depresiunea Tismanei, iar spre răsărit până la Olt era centrul ţării Litua condusă de voievodul Litovoi.

Documentul nu cunoaşte cum se numea această ţară de către locuitorii ei şi a numit-o după numele domnului. Ţara Litua era un voievodat întins, în primul rând pe teritoriul judeţului Gorj de astăzi, din moment ce îngloba şi Ţara Haţeguluui, (…) o continuare naturală prin Valea Jiului, loc pe unde şi legăturile dintre românii de dincolo şi de dincoace au fost permanente. În sud, voievodatul cobora spre câmpie”, arată istoricul Vasile Cărăbiş în lucrarea „Ţara Litua”.

Putem deduce că ţara voievodului Litovoi şi ţara lui Seneslau erau superioare cnezatelor lui Ioan şi Farcaş, care au fost cedate cavalerilor Ioaniţi. Astfel, stăpânirea lui Litovoi reprezintă cel mai important nucleu politic românesc din actuala regiune a Olteniei. 

Cum a ocupat Litovoi o parte din teritoriul de sud de Carpați 

Ţara lui Litovoi s-a extins după moartea regelui Ştefan al V-lea al Ungariei în anul 1272 și venirea pe tron a urmașului său, Ladislau al IV-lea, care era minor. În acest context, Litovoi a ocupat împreună cu fraţii săi o parte din teritoriul din sud de Carpaţi pe care îl stăpânea coroană ungară ca putere suzerană şi a refuzat să mai plătească tribut. Voievodul Ţării Litua a devenit un adversar de temut, fiind văzut drept capul unei familii cu aparenţă de dinastie. Vechiul calificativ de cneaz voievodal a dispărut, iar Litovoi a devenit voievod.

A izbucnit conflictul armat 

Regele Ungariei a încercat să-l supună pe Litovoi pentru recunoașterea suzeranității și plata tributului în mod pașnic. Cu toate insistențele regelui, mândrul și curajosul voievod a refuzat în mod demn pretențiile maghiare, ceea ce a dus la izbucnirea conflictului armat. Împotriva lui Litovoi, regele l-a trimis pe magistrul Gheorghe, despre care nu se cunosc prea multe detalii. Se ştie, însă, că lupta a avut loc între noiembrie 1276 și mai 1277, desfășurându-se undeva în apropiere de Hațeg.

Litovoi și-a pierdut viața pe câmpul de luptă 

Pe câmpul de luptă, Litovoi și-a pierdut viața, iar fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier și dus în fața regelui. Pentru eliberarea acestuia, s-a cerut o sumă mare de bani, reînnoindu-se astfel tributul către regele maghiar. Bărbat a rămas la conducerea voievodatului, însă a pierdut Ţara Hațegului.

Citește întreg articolul pe adevă 

Ai o informație care poate deveni ştire?
Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0726.080.191