
Judecătoarea Ruxandra Popescu a fost acuzată pe nedrept de procurorii de la „unitatea de elită” DNA Ploiești, ca după trei ani să fie achitată definitiv.
O mită inventată de „Portocala”, Savu si „parafata” de Onea a dus la deschiderea unui dosar pe numele judecatoarei din Sinaia, iar de aici si pana la savarsirea unor abuzuri extrem de grave la adresa Ruxandrei Popescu nu a mai fost decat un pas. Toata tevatura s-a incheiat cu cercetarea penala a „paraditorilor”, insa nu fara urmari pentru judecatoarea a carei viata si reputatie au fost distruse fara scrupule de cei care au urmarit „sa o puna la punct” pe Popescu.
SONDAJ Inscop/ Cu cine votează românii dacă mâine ar fi alegeri. PSD conduce detaşat
In 2016, judecatoarea Ruxandra Popescu s-a trezit cu un telefon de la fostul procuror Mircea Negulescu, prin care o informa ca are Politia la usa si ar fi bine sa deschida.
„În dimineața zilei de 22 martie 2016, în jurul orei 6.20 am fost apelată de Negulescu care mi-a spus că am Poliția la ușă. Nu aveam numărul lui. S-a prezentat, mi-a spus să deschid ușa pentru că am doi ofițeri la ușă. Eu nu am auzit să se sune la ușă. Am mers, am deschis, i-am invitat în apartament, mi-au prezentat mandatul de aducere și m-au dus la Ploiești.
Odată ajunsă la DNA Ploiești, am intrat, am așteptat să vină și domnul avocat pentru că l-am sunat de pe drum, au început discuțiile, mi s-au adus la cunoștință acuzațiile, dar mi s-a interzis accesul la dosar. Nu am putut să văd nicio probă.
În ziua respectivă am stat 5-6 ore la DNA Ploiești. Dosarul l-am putut vedea cu acordul judecătorului timp de vreo 20 de minute.
Eu am insistat să se facă o percheziție domicilară, le-am spus că e imposibil ca mita să aibă un asemenea obiect. Eu nu am purtat niciodată haine de blană. Am fost refuzată, percheziția respectivă s-a realizat mult mai târziu”, a povestit judecătoarea.
Ruxandra Popescu a mărturisit că prejudiciul emoțional a fost faptul că a fost nevoită să renunțe la meseria ei de judecător.
„Pentru mine, profesia de judecător reprezintă o vocație. Prejudiciul emoțional a fost foarte mare că am fost ținută atâta timp departe de scaunul de judecător. Pentru mine e emoționant că îmbrac din nou roba de judecător”.
„Am avut alături familia, câțiva prieteni, oameni adevărați care mi-au fost lângă”, a mai spus judecătoarea.
„Cea mai gravă acuzație a fost că mi-aș fi îndeplinit greșit atribuțiile de serviciu”.
În 2019, Înalta Curte a achitat-o pe judecătoarea Ruxandra Popescu de la Judecătoria Sinaia, după ce DNA i-a inventat un dosar
La mai bine de 3 ani de la trimiterea in judecata, judecatoarea Ruxandra Popescu a fost achitata definitiv de completul format din judecatorii Daniel Gradinaru, Florentina Dragomir si Alexandra Rus de la Inalta Curte.
Totodata, Completul de 3 judecatori al ICCJ a decis joi, 13 iunie 2019, achitarea si a primarului Vlad Oprea si a secretarei Primariei Sinaia Beatrice Radulescu, mentinand, in cazul celor doi, solutia de achitare de la fond, pronuntata de judecatorul Raul Alexandru Nestor de la Curtea de Apel Ploiesti.
Ulterior achitarii sale definitive, judecătoarea Ruxandra Popescu a adresat colegilor săi o scrisoare deschisă. Femeia a vorbit despre abuzurile procurorilor DNA şi despre necesitatea SIIJ.
„Mă numesc Ruxandra Popescu şi sunt, din nou, judecător la Judecătoria Sinaia. În ultimii 3 ani şi 3 luni am fost: adusă cu mandat la sediul DNS ST Ploieşti în data de 22.03.2016, propusă spre arestare preventivă în aceeaşi zi şi trimisă în judecată la data de 20.05.2016 pentru că, în opinia DNA- ST Ploieşti, aş fi pronunţat o hotărâre judecătorească <contrară legii>, pentru ca în final să fiu achitată definitiv de ICCJ la data de 13.06.2019”, îşi începe magistratul scrisoarea adresată colegilor.
În documentul citat, judecătoarea spune că „1179 de zile am avut calitatea de inculpat, 541 de zile de condamnat în primă instanţă”.
„Sunt judecător din anul 1996 şi nu am fost sancţionată şi nici măcar cercetată disciplinar vreodată. În data de 22 martie 2016, la ora 06:20, am fost luată de poliţie de acasă şi dusă cu mandat la DNA- Serviciul Teritorial Ploieşti, acuzată fiind că în schimbul acceptării promisiunii de a primi o haină de blană în valoare de 500 de euro mi-aş fi <încălcat atribuţiile de serviciu>, pronunţând la data de 11 noiembrie 2010 <o soluţie vădit contrară dispoziţiilor legale incidente> în urma căreia s-ar fi produs un prejudiciu Unităţii Administrativ Teritoriale or. Sinaia în valoare de 220.000 de euro.
Pe durata anchetei din data de 22.03.2016 până la prezentarea mea în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi cu propunere de arestare preventivă, mi s-a interzis accesul la dosar pentru a vedea ce probe au fost administrate şi a-mi putea pregăti apărarea.
Mi-au fost respinse toate probele solicitate de mine în combaterea acuzaţiilor, cu motivarea că voi avea posibilitatea de a le cere în instanţă. A fost administrat întregul probatoriu în faza de următire penală în rem, deşi numele meu fusese menţionat încă din primele denunţuri.
Propunerea de arestare a fost respinsă, dar s-a luat împotriva mea măsura preventivă a controlului judiciar, cu interdicţia de a-mi executa profesia. În ziua ridicării mele, pe 22 martie 2016, DNA a emis un comunicat de presă în care a anunţat că am acceptat promisiunea primirii unui folos necuvenit pentru a da o hotărâre judecătorească considerată de procurori ;vădit contrară dispoziţiilor legale:, iar pe surse a apărut în presă informaţia că respectivul folos necuvenit ar fi o haină de blană. La data de 20 mai 2016 am fost trimisă în judecată de DNA- ST Ploieşti pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu şi luare de mită. La data de 13 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv achitarea mea. Pe durata procesului penal am declinat orice solicitări din partea presei pentru a comenta despre cazul meu, deoarece am spus că îmi voi căuta dreptatea în instanţă.
Acum, că am fost achitată definitiv şi am îmbrăcat din nou roba, am decis să nu mai tac. Cazuri de mite inventate s-au mai văzut la procurorii DNA, prin urmare nu sunt singura în această situaţie. Ce este însă diferit în cazul meu, este faptul că, pe baza unui simplu denunţ, din poziţia de judecător, m-am trezit peste noapte, în poziţia de inculpat, acuzat de abuz în serviciu pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti considerată de procurori ca fiind gresită. Astfel spus, în România procurorii DNA au putut să <demonstreze> într-un rechizitoriu că o sentinţă civilă este nelegală/netemeinică. Procurorii DNA au putut să demonstreze argumentaţia cuprinsă în considerentele unei sentinţe şi să arate că, după analiza lor, astfel trebuiau interpretate anumite texte de lege, că astfel trebuia aplicată legea la un caz concret. Iar, din moment ce argumentele judecătorului unei cauze nu s-au pliat pe cele ale procurorilor, acesta vădit a “greşit”, făcându-se astfel vinovat de comiterea infracţiunii de abuz în serviciu.
Tot în România, procurorii au putut să trimită o persoană în judecată pentru comiterea unei infracţiuni inventate, bazându-se pe cuvântul unei singure persoane. Atât. Cuvântul unei persoane împotriva cuvântului inculpatului. Asta este suficient să acuzi pe cineva şi să îl târăşti într-un calvar judiciar. Am 23 de ani vechime în magistratură, sunt un om cu conştiinţa curată, pentru că am judecat întotdeauna cu bună-credinţă şi cu toată priceperea de care am fost capabilă. La sfârşitul a trei ani şi trei luni de proceduri judiciare, am fost achitată. Am fost achitată, dar după ce am primit o condamnare în primă instanţă şi după ce am trecut prin încercarea de a fi subiectul unei propuneri de arestare preventivă”, se arată în aceeaşi scrisoare.
Cand vor plăti „Paraditorii” pentru abuzurile comise impotriva Ruxandrei Popescu si a altor zeci de persoane nevinovate?
Mircea Negulescu, zis Portocală, și Alfred Savu entru modul în care a fost instrumentat dosarul judecătoarei Ruxandra Popescu, care a fost trimisă în judecată de DNA Ploiești. În 2019, judecătoarea a fost însă achitată.
Acuzațiile oficiale la adresa celor doi
„La data de 7 octombrie 2019, procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un procuror, precum și față de un fost procuror, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de cercetare abuzivă, prev. de art. 280 alin. 2 Cod penal și represiune nedreaptă, prev. de art. 283 alin. 1 Cod penal, în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 38 alin. 1 Cod penal.
„În fapt, în calitate de procurori de caz într-un dosar înregistrat în anul 2016 la DNA Ploieşti, ar fi ticluit probe nereale, prin construirea unui scenariu mincinos, respectiv obţinerea de denunţuri de la două persoane care se aflau în stare de arest preventiv în alt dosar al DNA Ploieşti pe care îl instrumentau, denunţuri în urma cărora celor două persoane li s-ar fi înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar, şi ar fi consemnat declaraţii ale unor martori prin exercitarea de presiuni şi ameninţări asupra acestora. De asemenea, ar fi indus ideea că un judecător a primit cu titlu de mită o haină de blană, deşi, încă de la momentul sesizării organelor judiciare, ar fi existat dubii atât cu privire la obiectul mitei, cât şi cu privire la realitatea acestei acţiuni şi, contrar materialului probator existent în dosar, au fost întocmite referatele privind încuviinţarea autorizării percheziţiei domiciliare, încuviinţarea autorizării măsurii preventive a arestului fată de magistratul judecător, solicitarea autorizării percheziţiei, formularea propunerii privind arestarea preventivă a magistratului judecător, scenariu de natură a dovedi existenţa infracţiunilor reţinute în sarcina judecătorului, în scopul acuzării pe nedrept de săvârşirea unor asemenea fapte”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.