Șeful MAE german susține renunțarea la principiul unanimității prin care UE ia majoritatea deciziilor: „Să fim mai capabil să acționăm”

Uniunea Europeană ar trebui să renunţe la principiul unanimităţii ce guvernează majoritatea deciziilor sale, a declarat sâmbătă ministrul de externe german Johann Wadephul pentru publicaţiile din grupul media Funke, relatează DPA.

Alianța pentru Drepturile Omului din România a depus plângere prealabilă la Consiliul Local Ploiești pentru revocarea HCL nr. 148/2026 privind contractul MOL

Wadephul s-a referit în special la disputa cu Ungaria privind un credit important pentru Kiev susţinut de celelalte ţări membre UE, dar căruia Budapesta i se opune, notează Agerpres.

Plouă în stațiile „inteligente” de zeci de mii de euro! În curând, băncile și panourile vor ajunge la gunoi

„Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional”, a afirmat demnitarul german.

În ce hal a ajuns PNL dacă fostul #haștagist USR Bogdan Novac, liberal de doar trei minute, a ajuns să le dea lecții de brătienism vechilor membri

Următoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura în vara lui 2029.

Johann Wadephul a spus că susţine principiul majorităţii calificate în adoptarea deciziilor în Consiliul UE. „Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru”, a adăugat el.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiţii: cel puţin 55% dintre statele membre votează pentru (adică 15 din actualele 27 de state membre) şi acele state membre reprezintă cel puţin 65% din populaţia totală a UE.

Consiliul trebuie în voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. În aceste cazuri, fiecare stat membru are drept de veto. În cazul votului cu unanimitate, abţinerea nu împiedică luarea unei decizii.

Unanimitatea se aplică, de exemplu, în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetăţenilor UE, extinderea Uniunii Europene, finanţele UE (resursele proprii şi bugetul pe termen lung al UE), armonizarea impozitării indirecte şi anumite măsuri în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, precum şi al protecţiei sociale.