Figura lui Vlad al III-lea, principe al Țării Românești cunoscut în istorie drept Țepeșul și și mai cunoscut ca „Contele Dracula”, continuă să exercite o fascinație ce depășește granițele geografice și disciplinare. Suveran controversat, protagonist al rezistenței antiotomane în secolul al XV-lea, Vlad a devenit în timp personaj literar, icon gotic și obiect al unei stratificări de mituri care se suprapun adesea peste realitatea istorică.
MANIPULARE PE CADAVRE | Primarul Polițeanu minte ploieștenii în față: PSD nu a votat împotriva pasajelor, ci a refuzat îndatorarea orașului cu un împrumut uriaș de 5 milioane de euro!
VIDEO: În #PloieștiulCelViu, viața nu are prioritate. Nepăsarea administrației Polițeanu, letală pentru o femeie omorâtă pe trecerea pentru pietoniPrintre cele mai dezbătute chestiuni se numără cea legată de soarta trupului său după moarte. Alături de ipoteza tradițională, care plasează înmormântarea pe teritoriile României de astăzi, în ultimele decenii a prins contur o teorie alternativă, deosebit de sugestivă: posibila prezență a rămășițelor lui Vlad al III-lea în Biserica Santa Maria la Nova, în inima centrului istoric al orașului Napoli.
Scandal de proporții în Ploiești: Clinca AS MEDICAL, de pe str. Cuza Vodă, acuzată de fraudarea sistemului de sănătate cu peste 2,4 milioane de lei. 17 medici şi angajați, vizați de DIICOTVlad al III-lea a murit în 1476 (potrivit unor surse, în 1477), într-un context politic și militar extrem de instabil. Cronicile contemporane sunt fragmentare și adesea contradictorii: unele vorbesc despre o moarte în luptă împotriva otomanilor, altele despre un asasinat pus la cale de adversari interni. Și soarta trupului principelui rămâne învăluită în incertitudine. Tradiția cea mai răspândită indică drept loc al înmormântării mănăstirea Snagov, însă săpăturile arheologice efectuate între secolele al XIX-lea și al XX-lea nu au oferit dovezi definitive.
Absența unui mormânt cert a deschis, în timp, calea unor ipoteze alternative, alimentate de lacune documentare și de reconstrucții genealogice ulterioare. Ipoteza napolitană se înscrie într-un cadru mai larg al relațiilor diplomatice și dinastice dintre Europa de Est și Italia meridională în Evul Mediu târziu. Regatul aragonez al Neapolelui întreținea legături politice cu zonele balcanice, mai ales în context antiotoman, iar din punct de vedere istoric nu este implauzibil ca membri ai dinastiilor orientale să fi găsit refugiu sau protecție la curțile occidentale. Potrivit unor reconstrucții, o fiică a lui Vlad al III-lea ar fi fost primită în mediul aragonez, favorizând o încrengătură familială care l-ar fi legat pe principele valah de nobilimea napolitană. În acest context ia naștere legenda înmormântării la Santa Maria la Nova.
Nucleul teoriei se află într-un mormânt monumental situat în complexul Santa Maria la Nova, atribuit în mod tradițional familiei Ferrillo. Atenția cercetătorilor s-a concentrat în special asupra simbolurilor sculptate, dintre care se remarcă figura dragonului, interpretată ca posibilă referire la Ordinul Dragonului. Ordinul, fondat la începutul secolului al XV-lea, nu era doar o confrerie cavalerească, ci o rețea politico-dinastică supranațională. Tatăl lui Vlad al III-lea a făcut parte din acest ordin și, prin extensie simbolică, ordinul este adesea asociat și cu principele valah. Printre membrii sau afiliații săi se numără, de asemenea, personalități de prim rang ale dinastiei aragoneze, precum Ferrante de Aragon și Alfonso de Aragon, protagoniști ai vieții politice din Regatul Neapolelui în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
În același context se înscrie și Matteo Ferrillo, nobil napolitan și proprietar al mormântului în cauză, indicat adesea ca membru sau simpatizant al Ordinului Dragonului. Potrivit ipotezei cel mai intens discutate, legătura dintre lumea valahă și cea napolitană s-ar fi consolidat printr-o alianță matrimonială: Giacomo Alfonso Ferrillo, fiul lui Matteo, s-ar fi căsătorit cu Maria Balsa, identificată de o parte a istoriografiei drept presupusă fiică a lui Vlad al III-lea. Dacă această reconstrucție ar fi corectă, prezența simbolurilor legate de Ordinul Dragonului în mormântul Ferrillo ar căpăta o semnificație dinastică și memorială, mai degrabă decât pur decorativă, alimentând ipoteza că mormântul ar putea adăposti, direct sau indirect, rămășițele principelui valah.
Din punct de vedere strict istoric, este necesară menținerea unei abordări prudente. Sursele care susțin ipoteza napolitană sunt în mare parte indirecte: genealogii reconstruite a posteriori, analogii simbolice, cronici târzii și tradiții locale. Niciun document contemporan nu atestă în mod explicit prezența lui Vlad al III-lea la Napoli și nici înmormântarea sa la Santa Maria la Nova. Totuși, interesul persistent pentru această teorie scoate în evidență un aspect fundamental al relației dintre istorie și memorie. Imaginarul legat de Dracula, amplificat de romanul lui Bram Stoker, a contribuit la transformarea lui Vlad al III-lea într-o figură liminală, suspendată între realitatea istorică și mitul modern, favorizând reinterpretări simbolice ale destinului său.
Faptul că Vlad al III-lea se odihnește sau nu la Santa Maria la Nova rămâne, în stadiul actual al cunoștințelor, o chestiune deschisă. Însă valoarea legendei nu constă atât în verificabilitatea ei, cât în capacitatea de a pune în dialog locuri, simboluri și memorii diferite. Cazul napolitan arată cum istoria, mai ales atunci când lasă spații goale, este reinterpretată continuu de comunități și de cercetători, transformându-se în poveste, identitate și mit. În acest sens, presupusul mormânt al lui Vlad al III-lea la Napoli nu vorbește doar despre un principe al secolului al XV-lea, ci despre modul în care trecutul continuă să interogheze prezentul.
Ți-a plăcut articolul? Distribuie-l!
Roberto Cinquegrana
Roberto Cinquegrana este licențiat în Istorie la Universitatea din Florența și a obținut un master în Conducerea și Managementul Muzeelor. Cercetător în Arheologie Clasică, de peste douăzeci și cinci de ani se ocupă de popularizarea istoriei prin evenimente, reconstituiri, conferințe și activități didactice, colaborând cu instituții muzeale și parcuri arheologice naționale și internaționale, printre care Galeriile Uffizi, Parcul Arheologic de la Pompei, Parcul Arheologic al Câmpiilor Flegree și Muzeul Arheologic Național din Napoli. Este instructor de echitație istorică și autor al unor studii dedicate culturii ecvestre și istoriei militare.
Materialul original a aparut in presa italiana si poate fi gasit aici: https://www.lifeandnews.it/dove-la-tomba-del-conte-dracula-il-mistero-della-sepoltura-di-vlad-iii-a-s-maria-la-nova/
Video PHonline.ro
