24 noiembrie. Ziua în care ne-a explodat democrația în față. La un an de la alegerile care au ajuns să fie anulate de CCR, România este mai divizată ca niciodată. Vladimir Ionaș: „Dezbinarea va ajunge la cote și mai mari” / Cristian Pîrvulescu: „Ne-am jucat cu focul”

Marcel Ciolacu vs. George Simion. Aceasta era finala preconizată de cele mai multe sondaje, cu două săptămâni înainte de alegeri. Pe 24 noiembrie, românii au dat peste cap toate calculele și i-au adus în finală pe Călin Georgescu și Elena Lasconi. O finală atât de neverosimilă, încât nici măcar nu a mai avut loc. Astăzi, la un an de la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, România este mai tulburată și mai dezbinată ca niciodată. Puterea s-a făcut scut în fața pericolului extremist și face tot posibilul să blocheze alternanța la guvernare. Totul în numele democrației.    

VIDEO: Spitalul din Vălenii de Munte a trecut la roboți! Interviu cu managerul Marian Nicolae

Sociologul Vladimir Ionaș și Cristian Pîrvulescu, analist de politică internă, au făcut pentru GÂNDUL , o radiografie a României de astăzi, la un an de la momentul primulului tur al alegerilor prezidențiale anulate din România.

EDITORIAL/ Târg de Crăciun fără avize la Ploiești. Roata și patinoarul se montează ilegal. Dacă are loc un accident, cine răspunde?

Ce s-a schimbat în acest an pentru România?

• La un an de la primul tur al prezidențialelor – motivația anulării alegerilor prezidențiale rămâne în continuare un „cartof fierbinte.” Reamintim că documentele anulării alegerilor, dezbaterilor și poziționărilor din CSAT – care pot fi aduse la lumină de Nicușor Dan sunt încă clasificate, iar opinia publică din România este în continuare confuză. Când era în campania electorală, Nicușor Dan a promis că elucida acest subiect.
• Curtea Constituțonală – care pe 6 decembrie 2024 a luat decizia anulării alegerilor prezidențiale, rămâne în continuare în siajul puterii, în prim planul acestei perioade fiind scandalul pensiilor magistraților vs. Guvernul Bolojan.

Călin Georgescu – cel care intrase, de pe prima poziție în turul doi al prezidențialelor cu Elena Lasconi – este trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale. Fostul candidat este acuzat și de propagandă legionară, prezentându-se
la poliție pentru semnarea controlului judiciar.

24 noiembrie. Ziua în care ne-a explodat democrația în față. La un an de la alegerile care au ajuns să fie anulate de CCR, România este mai divizată ca niciodată. Vladimir Ionaș: „Dezbinarea va ajunge la cote și mai mari” / Cristian Pîrvulescu: „Ne-am jucat cu focul”

• Austeritatea bugetară a transformat „România Onestă” – sloganul de campanie al președintelui Nicușor Dan – în România taxelor și impozitelor mărite, decontate tot de către cetățeanul de rând.
• La un an de la momentul anulării alegerilor prezidențiale de către CCR – mai exact pe data de 6 decembrie 2024 – ne pregătim de alegeri pentru București. Cursa electorală pentru Primăria Capitalei – instituția care a dat președintele țării – va avea loc pe 7 decembrie.

Cronologia unor alegeri anulate. Georgescu și Lasconi, competitorii din turul doi al prezidențialelor anulate

• Duminică, 24 noiembrie 2024. Ziua în care au avut loc alegerile prezidențiale 2024, turul I. Primele rezultate parțiale aratau o finală între Marcel Ciolacu, președintele PSD la acea vreme și independentul Călin Georgescu. Românii din străinătate au votat pe parcursul a trei zile.
• Marți, 26 noiembrie 2024. Biroul Electoral Central a prezentat rezultatele finale ale primului tur la alegerile prezidenţiale: Călin Georgescu a obţinut 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentând 22.94%, iar Elena Lasconi, 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentând 19.18%. Procesul verbal cu rezultatele a fost transmis CCR pentru validarea primului tur al alegerilor pentru preşedintele României.
• Marți, 3 decembrie 2024. Curtea Constituțională a României a publicat Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care valida rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024.
• 6 decembrie 2024. Curtea Constituțională a României a decis, cu doar două zile înainte de organizarea celui de-al doilea tur, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.

6 decembrie 2024. Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale

Vladimir Ionaș: „Guvernul și Administrația Prezidențială nu dau doi bani pe modul în care cetățenii percep măsurile”

• Vladimir Ionaș consideră că,  pentru România de astăzi, cuvântul potrivit îl reprezintă instabilitatea, accentuată și de măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan, dar – spune socilogul – și de o comunicare precară în relația cu cetățeanul.

„Printr-un singur cuvânt, aș descrie instabil. Din păcate, după momentul anulării alegerilor de către Curtea Constituțională – printr-o decizie care din punctul meu de vedere și la cum o arată datele astăzi, referitor la ce înțeleg cetățenii din ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă în România –  nu a fost suficient explicată.

Societatea a fost și mai mult dezbinată în toată această perioadă – pentru că inclusiv deciziile Guvernului, măsurile de austeritate pe care guvernul le-a luat au pus o presiune uriașă pe o parte a societății, în timp ce o altă parte nu a fost afectată deloc. Pare că la nivel de comunicare, Guvernul și Administrația Prezidențială nu dau doi bani pe modul în care percep cetățenii toate aceste măsuri.

Este o greșeală uriașă și cred că lucrurile vor merge din rău în mai rău, pentru că ne așteptăm la începutul anului viitor –  odată cu realizarea de către o mare parte a populației ce înseamnă creșterea impozitelor pe locuințe și pe mașini – dezbinarea, frustrarea, supărare, nemulțumirea vor ajunge la cote și mai mari și va fi foarte greu pentru cei care conduc astăzi România – pentru președinte și pentru premier în primul rând – să gestioneze această frustrare și furie. Poate, putem spune că singurul avantaj, singurul lucru care lucrează în interesul lor este perioada foarte lungă până la următoarele alegeri parlamentare.”

Sociologul Vladimir Ionaș face analiza României de astăzi, la un an de la primul tur al prezidențialelor anulate

Politologul Cristian Pîrvulescu: „Societatea românească a fost, este și va fi fragmentată” / „Ne-am și jucat cu focul”

„Nu alegerile din 2024 au fragmentat-o. Societatea este împărțită, dar sunt multe explicații pentru asta. Sunt de natură socio – economică, de natură culturală. Eu nu sunt dintre cei care au iluzia unității. Sunt foarte puține lucruri în care putem să fim de acord și de foarte puține ori. Se poate ca într-o generație sau chiar de-a lungul mai multor generații să nu existe niciun moment de genul ăsta. Nu cred că Unirea Principatelor sau, mai târziu, Marea Unire au fost obiectul unui mare consens și vă pot da nenumărate exemple. Nu sunt multe subiecte asupra cărora să poți ajunge la un consens.

Aș vrea să spun câte ceva și despre evoluația politicii interne – pentru că noi am ajuns în acest impas – nu doar din cauza fracturilor istorice, sociale, regionale, plus adâncirea elementelor de propagandă religioasă, ci și pentru că PSD ne-a băgat în calcule care s-au dovedit absurde în această fundătură. Am ajuns la acea situație din 24 noiembrie pe care o invocați și mâine se împlinește anul, pentru că au fost alimentate aceste curente. Ele nu sunt naturale. Oamenii nu sunt naturali nici fasciști, nici comuniști, ei devin.

Și devin pentru că dezbaterea în această țară a fost dusă în acea direcție. Și nu au dus-o doar rușii pe rețelele sociale cu teoriile conspirației. Sigur, pandemia a contat. Oamenii au aderat pentru că erau frustrați, pentru că stăteau în casă, pentru că primeau salarii compensatorii. Au fost o mulțime de lucruri care i-a făcut să adere la teoriile conspirației ca să se apere. Dar, o dată, nici nu le-am contracarat, iar pe pe de altă parte, ne-am și jucat cu focul. Și știți cine se joacă cu focul, sa arde.

Și asta se întâmplă în continuare. Nu au înțeles nimic, nu au învățat nimic și nici nu vor să învețe. Nu au făcut altceva decât să dea posibilitatea să manifeste această frustrare. Cei care ne conduc ar fi trebuit să explice celor care cred că li s-a furat votul că, în realitate, au fost păcăliți. Dar nu este ușor, pentru că știți – în momentul în care aderi la teorii conspiraționiste, foarte greu te desparți de ele”, a precizat analistul de politică internă.

• România, izolată pe plan extern? / Țara noastră, absentă de la masa marilor decizii

Vladimir Ionaș: „În politică externă, stăm și așteptăm, mai degrabă, reacții din partea liderilor europeni”

„Este clar că relația cu Statele Unite – cel puțin la nivel politic – este una, poate, la cea mai scăzută intensitate din ultimii 20 – 25 de ani. Este o relație mai degrabă rece, iar aici – din punctul meu de vedere principala vină o avem noi –  pentru că partidele politice, președintele, premierul nu au știut care ar trebui să fie liniile de mesaj și modul în care să comunice.

Pe de altă parte, la nivel european contează România datorită poziției și mărimii. Indiferent de modul în care arată clasa politică din România, țara va fi importantă pentru liderii europeni, datorită poziției și a numărului de locuitori, care dau implicit numărul de europarlamentari, fonduri europene la care avem acces și așa mai departe.

Am putea juca un rol mult, mult mai important, dacă am avea și politicieni care să știe să-și construiască relații personale și să profite de acesta. Din păcate, noi avem o politică din aceasta pe care o abordăm atunci când vorbim de politică externă de a sta mai degrabă și aștepta reacții din partea liderilor europeni și abia ulterior să venim cu propriul punct de vedere. Cred eu, România ar trebui să aibă mai mult curaj în ceea ce privește politica la nivel european, dar până acum nu s-a întâmplat acest lucru”, a explicat sociologul Ionaș.

Cristian Pîrvulescu: „România n-are cum să fie la masa negocierilor, mi se pare o așteptare absurdă „

„În ceea ce privește protecția României, țara noastră nu beneficiază de suficient de multe elemente ca să și-o asigure. Are suveranitate externă, dar n-are și modalitate militară, se bazează pe NATO. Iar România nu este o țară importantă din punct de vedere militar, nu este o țară importantă din punct de vedere economic. De ce ar avea România mai multe drepturi decât Bulgaria, Grecia sau chiar Polonia? – Polonia având o economie debordantă, o populație de două ori mai numeroasă decât România și o politică mult mai clară din toate punctele de vedere.

Este pentru prima dată în istoria când Rusia a reușit să întoarcă o parte din societatea românească împotriva propriei sale istorii. Revenind la subiectul României pe plan extern, mi se pare o așteptare absurdă asta. România a jucat un rol important în al Doilea Război Balcanic, în 1913, când era cea mai importantă putere care participa la confruntare. În rest, nu. Iar în în acest caz (n.r. – planul de pace al lui Trump), vorbim nu despre România – vorbim despre o politică bilaterală pe care indivizi din administrația Trump o promovează, în care nici măcar state importante – precum Germania, Franța, Italia, Marea Britanie sau China –  nu sunt invitate să participe și care este oricum un eșec”, a precizat politologul.

Politologul Cristian Pîrvulescu face analiza României de astăzi, la un an de la primul tur al prezidențialelor anulate

• Își va respecta Nicușor Dan promisiunea descretizării CSAT a anulării alegerilor?

Vladimir Ionaș: „La  un moment vom avea public un raport care să prezinte toate dovezile”

„Eu nu m-aș baza pe promisiunea domniei -sale, deja are două promisiuni pe care și le-a încălcat în fața întregul electorat – cea cu TVA-ul și cea cu implicarea în campania pentru alegerea noului primar al Bucureștiului – dar aici cred că se va ajunge la o desecretizare și la oferirea de informații, pentru că, pe de o parte, presiunea din partea unei părți mare a societății va fi constantă.

Pe de altă parte, cred că serviciile de informații, oamenii din mediu diplomatic lucrează pentru a aduna datele necesare – astfel încât ceea ce vor pune pe masa cetățenilor, ceea ce vor oferi cetățenilor –  să fie destul de convingător. Deci se va ajunge probabil la un moment în care vom avea public un raport care să prezinte toate dovezile, tot ce s-a întâmplat în acea perioadă, dar nu cred că va fi neapărat meritul președintelui”, a conchis sociologul Vladimir Ionaș.

Cristian Pîrvulescu: „România s-a dovenit mai ușor de destabilizat decât alte țări”

• Cristian Pârvulescu, analist de politică internă a precizat, în legătură momentul anulării alegerilor de către CCR din 6 decembrie că „sunt lucruri care se pot desecretiza și lucruri care nu se pot desecretiza.”

„Faptul că a fost nevoie să se desecretizeze informațiile discutate mi se pare deja fantastic, dar era nevoie de probe, în condițiile în care – pentru orice om de bună credință –  intervenția rusă era vizibilă și nu doar în alegeri. Ea a fost pregătită cu multă vreme înainte. Nimic nu s-a schimbat de atunci, în sensul că, sigur există o serie de dovezi, o acțiune juridică începută, iar situația flagrantă o cunoaștem cu toții.

Deci, dincolo de intervenția unor forțe ostile – eu nu cred că este simplu să vorbim doar de ruși, pentru că mie mi se pare că a fost o combinație de state care au colaborat pentru a destabiliza, nu doar România – dar România s-a dovenit mai ușor de desstabilizat decât altele. Cum ar fi Moldova, spre exemplu. Dar, problema unei campanii electorale cu zero bani cheltuieli și care a costat zeci de milioane de euro  – există, încercarea de lovitură de stat și terorizarea, asasinarea unor oameni incomozi după anulare – au existat, toate lucrurile astea sunt deja documentate.

Tocmai a fost adus în țară Horațiu Potra care a încercat să organizeze toată această – nu știu, este complicat să o numim lovitură de stat, era o rebeliune care să permită declanșarea unei lovituri de stat –  foarte probabil cu sprijin în interiorul instituțiilor. Și nici astăzi nu știm care este responsabilitatea din interiorul instituțiilor care trebuiau să se axeze pe protejarea intereselor României”, a explicat analistul politic.

„Ca președinte voi încerca să clarific tot ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie”

Așa spunea Nicușor Dan, președintele României, când se afla în campania electorală. După aproape șase  luni de când a ajuns președinte, Nicușor Dan spune că dovezile vor veni peste câțiva ani. Nu a declasificat nici ședința CSAT în care a fost decisă anularea alegerilor prezidențiale.

Nicușor Dan, despre desecretizarea documentelor privind anularea alegerilor prezidențiale

Promisiunea desecretizării ședinței CSAT privind anularea alegerilor din 2024 a fost una dintre cele mai aplaudate în campanie. Și poate și cea mai crezută.

„Ca președinte vreau să lămurim cât de repede și cât mai temeinic chestiunea asta, pentru că nu e normal ca după șase luni din noiembrie să știm doar că avem un om de afaceri care a dat un milion de euro către niște influenceri, cam ăsta este rezultatul. Aici, ca președinte voi încerca să clarific responsabilitățile pe ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie”, a spus Dan, într-o intervenție la B1TV.

Într-un interviu acordat de președintele României pentru Cotidianul, Nicușor Dan recunoaște că alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate pe „intuiții”, iar dovezile pot apărea peste câțiva ani. În cazul UK, raportul a durat 9 ani, a spus el. (Materialul integral AICI)