Timp de secole, conducătorii Imperiului Otoman au urmărit extinderea dominației lor în Europa. După cucerirea Balcanilor și transformarea unor state din sud-estul continentului în teritorii vasale, marile armate ale Semilunii au privit către centrul Europei, considerat cheia unei expansiuni și mai ample.
Pică orașul pe noi, în timp ce administrația Polițeanu organizează drifturi și paranghelii! Podul de la Sud stă să se prăbușească, iar stâlpii de telegraf au început să cadă peste mașini!În drumul lor s-a aflat însă un oraș care avea să devină simbolul rezistenței europene: Viena. Capitala habsburgilor a fost singura mare cetate a continentului care a rezistat de două ori unor asedii otomane de proporții, în 1529 și 1683, împiedicând astfel înaintarea Imperiului Otoman către Occident, potrivit Adevărul.
ALO, Primăria! Încă un stâlp s-a prăbușit în Ploiești, chiar pe trecerea de pietoni! E al doilea caz în două zile!Cele două confruntări au rămas printre cele mai importante episoade militare din istoria Europei și au influențat echilibrul de putere pe continent pentru secole întregi.
Promisiuni electorale vs. Realitate, ep. 2/ Furnalului – Strada celor o mie de lacuri: Fără asfalt, fără canalizare, fără gaze: Noi pentru ce plătim impozit?Soliman Magnificul și primul mare asediu al Vienei
După victoria zdrobitoare de la Mohács din 1526, când armata ungară a fost înfrântă, Imperiul Otoman și-a extins influența în Europa Centrală. Încurajat de succes, sultanul Soliman Magnificul a decis să atace Viena, considerată poarta către Occident.
În 1529, o armată uriașă, estimată la aproximativ de oameni, a pornit spre capitala habsburgică. Campania s-a dovedit însă extrem de dificilă. Ploile abundente, drumurile transformate în noroi și bolile care au afectat trupele au redus considerabil eficiența forței otomane.
La sfârșitul lunii septembrie, armata lui Soliman a ajuns în fața zidurilor Vienei și a început asediul. În interiorul cetății se aflau aproximativ de apărători, printre care mercenari germani landsknecht și archebuzieri spanioli.
Deși otomanii au reușit să producă breșe în fortificații și au lansat numeroase atacuri, rezistența apărătorilor s-a dovedit decisivă. Luptele au fost extrem de dure, atât la suprafață, cât și în subteran, unde otomanii încercau să sape tuneluri pentru a distruge zidurile.
În cele din urmă, condițiile meteorologice nefavorabile și pierderile suferite l-au determinat pe Soliman Magnificul să abandoneze asediul și să se retragă.
A doua încercare: ofensiva lui Kara Mustafa
Mai bine de 150 de ani mai târziu, otomanii au încercat din nou să cucerească Viena. În 1683, marele vizir Kara Mustafa a mobilizat o armată impresionantă, estimată la peste de oameni, sprijinită de numeroși aliați și vasali ai Imperiului Otoman.
De această dată, situația părea chiar mai dificilă pentru apărători. Împăratul Leopold I a părăsit orașul, iar apărarea a fost încredințată contelui Ernst Rüdiger von Starhemberg, care dispunea de aproximativ de soldați.
La mijlocul lunii iulie 1683, otomanii au înconjurat Viena și au început unul dintre cele mai dure asedii din istoria Europei. Timp de aproape două luni, fortificațiile au fost bombardate constant, iar zidurile au început să cedeze sub presiunea atacurilor.
La începutul lunii septembrie, situația devenise critică. O mare parte a garnizoanei fusese decimată, iar orașul era aproape de prăbușire.
Jan Sobieski și bătălia care a schimbat istoria Europei
În momentul în care Viena părea condamnată, mai multe forțe creștine au răspuns apelului lansat de Papa Inocențiu al XI-lea. O armată formată din polonezi, austrieci și contingente germane s-a îndreptat către capitala habsburgică.
Figura centrală a coaliției a fost regele Poloniei, Jan Sobieski, considerat unul dintre cei mai experimentați comandanți ai vremii. Sub conducerea sa, aproximativ de soldați s-au pregătit să înfrunte armata otomană.
Pe 12 septembrie 1683, trupele aliate au lansat atacul decisiv de pe înălțimile Kahlenberg. Momentul care a intrat în legendă a fost șarja husarilor înaripați polonezi, considerați una dintre cele mai redutabile unități de cavalerie din epocă.
Mai multe pentru tine
Conduși chiar de Jan Sobieski, husarii au lovit liniile otomane cu o forță devastatoare. Atacul a provocat haos în tabăra lui Kara Mustafa și a deschis drumul către victoria decisivă a aliaților.
Înfrângerea de la Viena a reprezentat un moment de cotitură pentru Imperiul Otoman. După acest eșec, expansiunea către Europa Centrală a fost stopată, iar influența militară a imperiului a început să scadă treptat. Pentru europeni, victoria din 1683 a rămas unul dintre cele mai importante episoade ale istoriei continentului, iar Viena a intrat definitiv în istorie drept orașul care a rezistat de două ori în fața celor mai puternice armate otomane.
Video PHonline.ro
