O funcționară publică din Primăria Scorțeni susține că a scos la iveală abuzuri, falsuri administrative și presiuni interne, iar „mulțumirea” instituției a venit sub forma unei reorganizări prin care postul ei a fost eliminat.
Mă reclami, te dau afară. Iulian Barbu, primarul PNL din Scorțeni, scapă de funcționarii incomozi
Cui îi e frică de activistul civic Gerard Georgescu și care sunt motivele pentru care Polițeanu îl vrea eliminat?Primarul Barbu Iulian Constantin neagă acuzațiile, dar răspunsurile sale lasă nelămurită întrebarea esențială: de ce a dispărut tocmai postul funcționarei care reclamase neregulile?
Mihai Apostolache (România în Acțiune) critică dur prioritățile taberei Polițeanu: Parada LGBT din Capitală, preferată în detrimentul copiilor cu dizabilități din Ploiești
Mă reclami, te dau afară. O bucățică din România reală. Primarul din Scorțeni scapă de funcționarii incomozi
La Scorțeni se duce o bătălie aprigă între un primar iritat și o funcționară tenace. Un exemplu tras la indigo din miile de bătălii similare care se dau zilnic în instituțiile publice românești.
O funcționară publică acuză că a fost scoasă din instituție după ce a început să reclame abuzuri și nereguli administrative.
Rădoi Cornelia, angajată în cadrul primăriei Scorțeni din județul Prahova din anul 2016, pe funcția de referent superior în cadrul Compartimentului Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă, susține că a devenit ținta unei campanii de hărțuire morală după ce a refuzat să accepte practici pe care le considera nelegale și după ce a sesizat mai multe autorități.
În documentele transmise către Poliție, CNCD, ANFP, ITM și alte instituții, consultate de Newsweek România, funcționara descrie un mecanism cunoscut în administrația locală: angajatul incomod este izolat, contestat profesional, împins spre epuizare, iar în final postul său dispare din organigramă printr-o „reorganizare”.
În cazul de la Scorțeni, reorganizarea s-a concretizat prin desființarea Compartimentului Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă, exact structura în care lucra Rădoi Cornelia. Începând cu 12 iunie 2026, aceasta a primit preaviz de 30 de zile calendaristice, ca urmare a desființării compartimentului și a postului ocupat.
Primarul comunei Scorțeni, Barbu Iulian Constantin, respinge acuzațiile și susține că reorganizarea a fost legală, obiectivă și impusă de reducerea numărului maxim de posturi.
În răspunsul trimis către Newsweek România, edilul afirmă că reorganizarea instituției a fost aprobată prin HCL Scorțeni nr. 26/19.06.2026, în baza OUG nr. 7/2026 și a unei adrese a Instituției Prefectului Prahova prin care pentru comuna Scorțeni a fost stabilit un număr maxim de 34 de posturi.
Primarul spune că registratura nu se mai justifică. Nu explică însă de ce postul funcționarei incomode a fost cel eliminat
Potrivit primarului, desființarea Compartimentului Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă a fost fundamentată pe „criterii obiective de ordin organizatoric, funcțional și economic”.
Edilul susține că atribuțiile registraturii sunt realizate printr-un sistem informatic integrat de gestionare a documentelor, la care au acces toți funcționarii publici, pe bază de utilizator și parolă. În opinia sa, menținerea unei structuri distincte de registratură nu ar mai fi justificată, deoarece activitatea poate fi preluată de personalul existent.
Răspunsul primarului nu lămurește însă punctul central al cazului: de ce a fost vizat tocmai compartimentul în care lucra funcționara care formulase sesizări către mai multe autorități?
Primarul nu prezintă în răspuns o analiză comparativă între posturile vacante și cele ocupate, nu explică dacă au existat alte variante de reducere a organigramei și nu arată de ce desființarea postului Rădoi Cornelia era inevitabilă.
Mai mult, argumentul privind accesul tuturor funcționarilor la sistemul informatic vine într-un context delicat: Rădoi Cornelia reclamase anterior tocmai folosirea userului și parolei sale de acces la registratura electronică de către alte persoane.
Parola de la registratură: primarul spune că funcționara ar fi dat-o singură. Acuzația de fond rămâne neclarificată
Una dintre acuzațiile formulate de Rădoi Cornelia vizează folosirea parolei sale de acces la registratura electronică de către alte persoane din instituție. Funcționara susține că acest lucru ar fi permis operarea unor documente sub identitatea sa profesională.
Primarul se repliază și parează acuzația. El afirmă că, din cauza absențelor doamnei Rădoi — concedii de odihnă, concedii medicale sau învoiri — aceasta ar fi acordat userul și parola persoanei desemnate să o înlocuiască, pentru a nu afecta activitatea instituției.
Edilul mai susține că „nu au existat documente întocmite de către alți salariați în numele angajatei”.
Răspunsul nu clarifică însă dacă instituția avea o procedură formală pentru delegarea accesului în sistemul de registratură, dacă fiecare funcționar avea cont individual, dacă au fost verificate logurile sistemului și dacă folosirea parolei unui angajat de către alt angajat este compatibilă cu normele interne de securitate și trasabilitate.
Cu alte cuvinte, primarul răspunde la acuzație printr-o explicație practică, dar nu lămurește problema juridică și administrativă: cine răspunde pentru operațiunile efectuate în sistem sub identitatea unui anumit utilizator?
Hărțuire morală sau simplă relație de serviciu?
Rădoi Cornelia acuză că a fost supusă unei campanii de hărțuire morală: izolare profesională, refuzul dialogului direct, presiuni prin colegi, condiționarea concediului de odihnă, supraveghere excesivă și încercări de intimidare.
Primarul neagă categoric. În răspunsul transmis redacției, acesta afirmă că „nu au existat elemente de discriminare directă-indirectă, hărțuire, nu a existat tratament diferențiat pe criterii de sex, vârstă sau criterii sociale”, iar relațiile de serviciu cu petenta s-ar fi desfășurat în baza fișei postului și a Regulamentului Intern.
Formularea este însă generală. Primarul nu răspunde punctual la episoadele concrete reclamate de funcționară: izolarea de colegi, refuzul unor discuții directe, mesajele transmise prin intermediari, tensiunile privind concediul de odihnă sau acuzațiile că i s-ar fi transmis „să se potolească” cu reclamațiile.
În schimb, primarul mută parțial responsabilitatea asupra funcționarei, susținând că aceasta ar fi avut „o atitudine ostilă” față de colegi, ar fi ridicat tonul, ar fi adresat cuvinte jignitoare și chiar blesteme. Aceste afirmații sunt grave, dar în răspunsul transmis nu sunt însoțite de exemple documentate, sancțiuni disciplinare sau sesizări interne indicate concret.
Poliția Locală: primarul spune că nu a fost supraveghere, ci prezență punctuală
Rădoi Cornelia susține că a fost supravegheată și intimidată, inclusiv prin prezența polițiștilor locali.
Primarul respinge această interpretare. Potrivit lui, la nivelul instituției „nu a fost dispusă o măsură de monitorizare a activității funcționarilor publici prin intermediul Poliției Locale”. Edilul afirmă că prezența agenților Poliției Locale în sediul instituției ar fi avut caracter punctual și s-ar fi realizat în exercitarea atribuțiilor legale.
Răspunsul nu clarifică însă episodul concret reclamat de funcționară: dacă polițiștii locali au fost sau nu trimiși să verifice prezența sa la serviciu într-o anumită zi și, dacă da, cine a dispus acest lucru și în baza cărui temei.
Concediul de odihnă: primarul invocă lipsa timpului pentru desemnarea unui înlocuitor
Un alt episod reclamat de funcționară privește refuzul sau condiționarea concediului de odihnă.
Primarul susține că, în cazul cererii de concediu înregistrate la Primăria Scorțeni sub nr. 6960/07.05.2026, pentru o zi de concediu de odihnă în data de 07.05.2026, timpul pentru identificarea unui înlocuitor ar fi fost prea scurt. El invocă art. 438 alin. (2) din Codul administrativ și procedurile interne de asigurare a continuității activității.
Această explicație poate susține un refuz punctual. Nu lămurește însă contradicția reclamată de funcționară: instituția susține că prezența sa era necesară pentru continuitatea activității, dar la scurt timp același post este desființat pe motiv că atribuțiile pot fi preluate de personalul existent.
Aceasta rămâne una dintre cele mai sensibile întrebări ale cazului: cum poate fi un funcționar suficient de necesar încât să nu i se poată aproba o zi de concediu, dar suficient de inutil încât postul să fie eliminat imediat prin reorganizare?
Ședințele de Consiliu Local: primarul invocă legea, dar nu clarifică acuzația privind consemnarea votului
Rădoi Cornelia susține că unele ședințe ale Consiliului Local Scorțeni din anul 2025 ar fi fost consemnate ca desfășurate cu prezență fizică și vot prin ridicarea mâinii, deși votul ar fi fost colectat, în realitate, prin WhatsApp.
Primarul răspunde invocând Codul administrativ. El arată că ședințele consiliului local se desfășoară legal în prezența majorității consilierilor în funcție și că sunt considerați prezenți și consilierii care participă prin mijloace electronice. De asemenea, citează prevederea potrivit căreia votul deschis se poate exprima prin ridicarea mâinii, apel nominal sau electronic.
Răspunsul clarifică faptul că participarea electronică este posibilă legal. Dar nu răspunde complet acuzației formulate de funcționară.
Întrebarea nu este doar dacă un consilier poate participa electronic, ci dacă actele oficiale ale ședințelor au consemnat corect modalitatea reală de participare și vot. Dacă votul a fost electronic sau transmis prin mijloace electronice, de ce ar fi fost consemnat ca vot prin ridicarea mâinii? Această distincție rămâne neclarificată în răspunsul primarului.
Starea medicală a funcționarei: primarul contestă legătura cu presupusa hărțuire
Rădoi Cornelia susține că presiunile de la locul de muncă i-au afectat grav sănătatea, invocând episoade de anxietate, atac de panică, concedii medicale și probleme cardiace.
Primarul susține că funcționara s-a aflat în concediu medical în perioada 13.05.2026–11.06.2026, pe baza unor certificate medicale prezentate instituției. El afirmă că ar exista neconcordanțe între afirmațiile salariatei și documentele medicale aflate la dispoziția primăriei.
Edilul mai susține că unul dintre certificatele medicale ar indica un concediu pentru recuperare, cu cod diagnostic 651, și că din documentele prezentate instituției nu ar rezulta existența unei urgențe medico-chirurgicale sau a unei afecțiuni cardiace care să justifice afirmațiile formulate de salariată.
Primarul nu este, însă, medic, iar interpretarea unor documente medicale de către angajator nu poate stabili, de una singură, dacă există sau nu o legătură între mediul de lucru și starea de sănătate a salariatei. Această chestiune ține de evaluări medicale și, eventual, de verificările autorităților competente.
CNCD are deja un dosar
Primarul confirmă că, în prezent, pe rolul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării există un dosar privind o sesizare depusă de Rădoi Cornelia.
Funcționara susține că a sesizat și alte autorități, inclusiv organe de cercetare penală, cu privire la fapte de abuz în serviciu, hărțuire, fals sau nereguli administrative.
Cazul ridică o întrebare de interes public: ce protecție reală are un funcționar public care semnalează nereguli într-o primărie, atunci când instituția condusă de cel reclamat poate decide, prin reorganizare, că postul său nu mai este necesar?
Video PHonline.ro
