O tuse și o respirație îngreunată la fumători ar putea fi primele semnale de alarmă pentru instalarea unei bronhopneumopatii obstructive cronice (BPOC). Pacienții cu BPOC vor avea nevoie de evaluare medicală încă de la primele simptome pentru o recuperare rapidă și pentru o șansă la o viață normală.
Nicușor Dan a început discuțiile cu partidele pentru desemnarea premierului. Grindeanu: „Suntem pregătiți să preluăm guvernarea”. Simion: ”Nu se poate fără AUR”. Bolojan: “Guvernul nou va trebui să continue măsurile de reducere a cheltuielilor”De ce apare BPOC și ce tratamente sunt eficiente pentru această afecțiune, răspunsurile la aceste întrebări le veți afla în rândurile ce urmează.
Sănătatea, pe primul loc! Prin proiectul inițiat de Virgil Nanu, Spitalul de Pediatrie trece în subordinea Consiliului Județean PrahovaFumatul declanșează frecvent inflamații și stres oxidativ în mucoasa respiratorie, cu o creștere a mediatorilor inflamatori și apariția de leziuni tisulare progresive. În timp, sub presiunea inflamațiilor, are loc remodelarea căilor aeriene și pierderea elasticității pulmonare.
VIDEO: Ceptura, a treia stațiune oenoturistică din Ținutul Vinului
Cilii sunt afectați (ciliotoxicitate) de la fumat, mucusul este mai vâscos și se secretă în exces, iar eliminarea particulelor și a microbilor devine foarte dificilă, de unde și tusea, secrețiile și riscul de infecții la fumători. Pereții bronhiilor se pot îngroșa și inflama de la prea mult mucus, mai ales în BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică).
Bolile pulmonare cronice se agravează și ele de la fumat, fiind afectat direct răspunsul antiviral înnăscut (interferonii).
Riscul apariției multor boli pulmonare (inclusiv BPOC) crește cu expunerea cumulată la tutun, dacă se fumează mult pe perioade lungi de timp. Bronșitele cronice (parte din spectrul BPOC) și emfizemul, cu pierderea elasticității, vor fi urmări firești ale fumatului.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică se află de departe printre cele mai frecvente probleme majore ale aparatului respirator la fumători.
BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică). De ce apare și cum o recunoști?
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este afecțiunea pulmonară cronică, progresivă, caracterizată de limitarea fluxului de aer, cu îngreunarea respirației, și simptome respiratorii greu de ignorat, care impun diagnosticarea și tratarea. Anomaliile căilor aeriene și ale alveolelor (bronșită/bronșiolită și/sau emfizem) determină obstrucția persistentă.
Sub umbrela BPOC se află alte două boli: bronșita cronică (o inflamație a căilor respiratorii, cu mucus abundent) și emfizemul (se distrug sacii de aer din plămâni).
Cauza principală a BPOC este fumatul, care duce la majoritatea deceselor survenite pe fondul agravării simptomatologiei. Se adaugă pe lista de cauze și expunerile la particule sau gaze toxice, poluarea excesivă, poluarea din gospodărie (arderea combustibililor), o dezvoltare pulmonară anormală și o îmbătrânire accelerată a plămânilor.
Uneori cauzele sunt genetice, respectiv un deficit de alfa-1 antitripsină (AATD), cu risc mai mare de boală pulmonară (inclusiv BPOC) – severitatea simptomelor fiind influențată și de fumat.
Să nu uităm de fumatul pasiv, un factor important declanșator pentru BPOC, mai ales dacă expunerea este continuă și prelungită.
A nu se confunda cu astmul. Astmul are ca factor declanșator frecvent alergenii, în vreme ce BPOC este caracteristic fumătorilor, deși ambele afecțiuni au factori etiologici complecși și pot coexista.
Simptomele tipice pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică pornesc de la dispneea progresivă, la efort și apoi la activități uzuale, și continuă cu o tuse cronică, spută sau flegmă, șuierat la respirație normală și oboseală.
În anumite cazuri clinice s-au observat perioade de agravare a simptomelor cu durată de zile sau săptămâni, efort respirator crescut, mai mult mucus și schimbare de culoare, febră.
Debutul simptomelor este lent, iar progresia depinde de factorii declanșatori și de răspunsul fiecărui organism.
Durerea toracică și tusea cu sânge nu sunt simptome „clasice” de BPOC și impun evaluare medicală, pentru că ar putea fi vorba de o infecție sau de un cancer nedescoperit la timp. Comorbiditățile modifică tabloul clinic al BPOC și sunt prezente des alături de simptomele tipice ale bolii, de aceea vizita la medic devine obligatorie înainte de tratament.
Infecțiile respiratorii recurente, tusea frecventă, dificultățile la inspirație profundă, lipsa de aer (mai ales când nu se depune efort susținut) sunt semne timpurii ale BPOC. Dacă pacientul are peste 35 de ani, este fumător și are mai mult de un simptom sugestiv, cu agravare treptată, un diagnostic corect poate schimba evoluția afecțiunii.
Stadialitatea BPOC ajută la definirea mai clară a diagnosticării și a simptomatologiei:
Stadiul 1 – epuizare la efort minim, tuse cu expectorație a mucusului, dimineața;
Stadiile 2-3 – pacientul are deja dispnee, flegmă prea multă, respiră greu mereu. În stadiul 3, infecțiile pulmonare sunt o constantă;
Stadiul 4 – dificultăți de respirație indiferent de activitate. Mobilitatea este limitată, iar un aport de oxigen suplimentar este esențial în această etapă.
Prezentarea la camera de gardă devine obligatorie dacă apar următoarele simptome:
- Dificultăți severe de respirație;
- Buze și unghii albastre sau piele palidă, albăstruie;
- Confuzie, dificultăți de concentrare;
- Tahicardie și dispnee severă;
- Durere toracică, leșin, hemoptizie.
Medicul specialist va exclude afecțiunile care pot duce la exacerbarea simptomatologiei, în speță pneumonia, embolia pulmonară, insuficiența cardiacă acută, pneumotoraxul.
Diagnosticarea BPOC și tratamente eficiente
Până la diagnosticarea BPOC va fi nevoie de spirometrie (spirometrie post-bronhodilatator) pentru confirmarea afecțiunii când există simptome clare. În cazul spirometriei, criteriul spirometric uzual este FEV1/FVC sub valoarea 0,7 după bronhodilatator.
La pacienții cu simptomatologie complexă se poate recomanda pulsoximetrie, teste pentru schimbul de gaze (O₂/CO₂), radiografie toracică, CT toracic sau analize de sânge specifice. Dacă nu se poate stabili un diagnostic clar, se măsoară TLCO/DLCO (capacitatea de difuziune a plămânilor pentru monoxidul de carbon).
Screeningul pentru alfa-1 antitripsină (AATD) este de dorit cel puțin o dată în viață la pacientul cu BPOC confirmat.
De diagnosticare se va ocupa medicul pneumolog, alături de alți specialiști, dacă există cazuri în care simptomele sunt mai greu de diferențiat.
Tratamentul pentru BPOC urmărește încetinirea progresiei bolii, reducerea simptomelor și a exacerbărilor, dar nu „vindecă” complet afecțiunea. Ce poate face pacientul este să renunțe la fumat, să folosească inhalatoare bronhodilatatoare, oxigenoterapia la nevoie și reabilitarea pulmonară, în funcție de severitatea simptomelor prezentate.
Corticosteroizii inhalatori reduc inflamația de la nivelul căilor aeriene, putând fi combinați cu bronhodilatatoare. În anumite cazuri se permite administrarea de cortizon.
Vaccinarea și prevenția infecțiilor respiratorii pot face parte din planul de tratament asociat BPOC. Intervențiile chirurgicale pentru reducerea volumului pulmonar sunt destinate doar cazurilor severe de BPOC. Antibioticele pot fi luate doar în caz de spută purulentă sau infecții severe, de exemplu, nu mai mult de cinci zile.
Mai nou, am putea avea și tratamente inovatoare cu microparticule de sare uscată pentru a absorbi lichidul din mucoasa respiratorie. Se ia în considerare terapia cu plasmă bogată în trombocite (PRP), dar încă mai este nevoie de studii și teste până să devină parte din tratamentul standard pentru BPOC.
La MedLife, medicii specialiști pneumologi vor evalua fiecare caz de BPOC prezentat în clinici și hyperclinici și vor oferi planuri de tratament personalizate pentru ameliorarea simptomelor asociate afecțiunii.
Accesul la aparatură modernă pentru testare, la analize și investigații imagistice avansate este ușor și rapid, decontările CNAS cu bilet de trimitere sunt posibile în anumite cazuri sau se poate plăti direct pentru investigații și analize.
În clinicile și hyperclinicile MedLife programările se pot face telefonic sau online, prin aplicație și site-ul oficial, timpii de așteptare sunt mai mici decât în sistemul public de sănătate, iar fiecare programare este respectată.
Pacienții primesc răspunsuri complete despre BPOC și abordarea corectă a simptomelor, tratamente, recomandări de investigații și teste, care se pot face în cadrul aceleiași rețele MedLife.
Video PHonline.ro
