Ipocrizie! Deși România este frecvent criticată la Bruxelles pentru discriminarea romilor, în realitate, adevărata discriminare o practică țări precum Olanda sau Suedia

Deși România a fost și este frecvent criticată la Bruxelles pentru discriminarea romilor, iată că, în realitate, adevărata discriminare este practicată la nivelul tuturor statelor UE, în special a celor dezvoltate, potrivit unor sondaj realizat de Eurobarometru. Mai mult, cele mai eficiente măsuri de integrare ale acestei etnii au fost luate în țara noastră, codașele la acest capitol fiind Olanda și Suedia.

Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”

Potrivit unui sondaj amplu realizat de Eurobarometru, în România, discriminarea față de romi a ajuns la un procent de 53%, la fel ca și în Germania, în timp ce, la nivelul întregi Uniuni Europene, procentul este de 65%.

Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în Prahova

În Italia, 82% dintre respondenți consideră că romii sunt discriminați în țara lor, iar în Suedia, procentul este de 72%. Sondajul a relevat că sunt necesare mai multe eforturi pentru integrarea populației rome, dat fiind că doar aproximativ un sfert dintre respondenți (24%) consideră că eforturile depuse în țara lor pentru integrarea populației sale de etnie romă sunt eficiente.

Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!

Rezultatele variază foarte mult la nivel național. Procentul cel mai mare vine, în mod surprinzător, din România, unde 45% dintre respondenți consideră că eforturile de integrare au avut efect. Pe locurile următoare, la mare distanță, se situează Polonia (36%), Finlanda, Austria, Belgia, ultimele locuri fiind ocupate de Olanda, cu 13%, și de Suedia, cu 9%. Când sunt întrebați ce criterii pot dezavantaja candidații atunci când o companie recrutează, respondenții au menționat vârsta candidatului (52%) și modul lor de îmbrăcăminte sau de prezentare (50%).

Următoarele criterii sunt menționate fiecare de cel puțin o treime: aspect fizic general (44%), dizabilitate (43%), rom (42%), culoarea pielii (39%), accent (35%) și origine etnică (34 %). Mai puțin afectați la angajare sunt transgenderii (29%), homosexualii și lesbienele (24%) și persoanele cu diferite credințe religioase (16%).

Orientarea sexuală, o mare problemă

Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că în țara lor există o discriminare larg răspândită față de culoarea pielii (61%), de origine etnică (60%), de identitate de gen (a fi transgender, 57%), sau orientare sexuală (54%).

Aproximativ unul din cinci (21%) respondenți spun că s-au simțit personal discriminați sau au suferit hărțuire în ultimele 12 luni. Cele mai menționate forme de discriminare sau hărțuire sunt bazate pe vârstă, sex, „opinii politice”, „situație socio-economică” și „aspect fizic general”.

Spațiile publice și locul de muncă sunt locațiile principale în care are loc discriminarea sau hărțuirea. Singura excepție este discriminarea pe bază de religie sau convingeri, care acum este mai puțin probabil să fie văzută ca răspândită (42%) comparativ cu 2019 (mai puțin 5 puncte procentuale).

În contrast flagrant cu discriminarea, aproape două treimi dintre respondenți (69%) aprobă drepturi egale pentru persoanele lesbiene, gay și bisexuale și pentru persoanele transgender. Mai mult de șapte din zece (72%) sunt de acord că nu este nimic în neregulă cu o relație sexuală între două persoane de același sex și că căsătoria partenerilor de același sex ar trebui permisă în toată Europa. Aceasta reprezintă o creștere de 2% pentru relațiile sexuale și de 3% pentru căsătorie, comparativ cu 2019. Totodată, 62% (+3 pp) cred că persoanele transgender ar trebui să își poată schimba documentele civile pentru a se potrivi cu identitatea lor interioară de gen, iar 47% (+1 pp) consideră că documentele oficiale ar trebui să aibă o opțiune non-binară de gen/sex, pentru acele persoane care nu se identifică ca bărbat sau femeie (față de 46%, +4 pp).

Datele se bat cap în cap

Deși discriminarea romilor este la un nivel foarte înalt în Suedia, de 78%, doar 10% dintre suedezi s-ar simți inconfortabil dacă o persoană de etnie romă ar ocupa cea mai înaltă poziție în stat și doar 4% în cazul în care ar avea colegi de muncă din această etnie.

Mai mult, 77% dintre suedezii intervievați s-ar simți total confortabil dacă propriii lor copii ar avea o relație cu o persoană de etnie romă. Aceeași discrepanță se observă și în Italia, cu un procent al discriminării față de romi de 82%. Aici, doar 39% dintre respondenți s-ar simți total inconfortabil dacă o persoană de etnie romă ar ocupa cea mai înaltă poziție în stat și 33%, dacă ar avea un coleg de muncă de etnie romă. Procentul celor care s-ar simți total inconfortabil crește la 45% când este vorba despre o relație a copiilor lor cu o persoană de etnie romă. În România, în ce privește ocuparea celei mai înalte poziții în stat, 50% nu vor transgenderi, față de 22% media din UE, iar 49% nu vor homosexuali și leisbiene, față de 16% media UE. Românii nu acceptă aceste persoane nici la locul de muncă, 40% simțindu-se total inconfortabil.