Deși toată suflarea electorală românească îl situează pe independentul Mircea Geoană în tabăra pro-NATO, americanii îl vedeau, în 2009, jucând mai aproape de echipa Federației Ruse. La data de 30 noiembrie 2009, platforma WikiLeaks dădea publicității textul unei telegrame, transmisă la Casa Albă de către ambasadorul american la București, de la acea vreme, Mark H. Gitenstein. Acesta îi avertiza pe americani în privința lui Mircea Geoană pe care-l descria ca fiind mai aproape de interesele Rusiei decât ale SUA. Pe atunci, Geoană era candidatul PSD în cursa pentru Cotroceni și se „bătea” direct cu Traian Băsescu. Când au fost făcute publice documentele secrete, de către WikiLeaks, ambasadorul american n-a dorit să comenteze, rezumându-se să declare doar că „vorbesc de la sine”.
Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”
Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în Prahova
Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!În urmă cu 15 ani, izbucnea un scandal în SUA din cauza platformei WikiLeaks care a scos la iveală o serie de documente secrete care urmau să compromită mai multe figuri publice din întreaga lume. Printre acestea, se număra și candidatul PSD la președinția României, Mircea Geoană, care se afla în competiție cu Traian Băsescu.
Documentul reprezenta o informare a oficialilor de la Casa Albă, transmisă de către atașatul diplomatic la București al SUA, Mark H. Gitenstein, prin care-i avertiza pe americani că Mircea Geoană s-ar poziționa mai mult ca „omul potrivit pentru interesele Kremlinului” decât ale SUA și că ar fi o alegere nepotrivită. După dezvăluirea textului documentului de către WikiLeaks, în 2011, ambasadorul Gitenstein n-a dorit să spună decât:
Nu am niciun comentariu. Aveţi toate cablogramele, le puteţi citi singuri. Nu. Nu am niciun comentariu, ele vorbesc de la sine.
De asemenea, Ambasada SUA la București a transmis un comunicat în care specifica:
Departamentul de Stat nu comentează cu privire la materiale, inclusiv documente confidenţiale, care este posibil să fi ajuns în presă. Noi nu ne putem pronunţa asupra autenticităţii nici unui document oferit presei.
Referitor la România, WikiLeaks conţinea 1.027 de cablograme cu peste 2.700 de pagini. Multe documente reprezentau o corespondență dintre Ambasada SUA la Bucureşti şi Departamentul de Stat. Perioada din care datează acestea este 2004-2010 și fac referire la diverse aspecte politice din România, printre care un top al oligarhilor şi al baronilor locali, întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu directorul FBI, despre suspendarea şefului statului, despre relaţiile lui Mircea Geoană cu Moscova şi cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Documentul postat de WikiLeaks, la data de 30 noiembrie 2009, dezvăluie că americanii nu-l creditau cu prea multă încredere pe Mircea Geoană: „Noi avem puține indicii că Geoană însuși ar dori să facă schimbări semnificative în politica externă a GOR (Government of Romania, n. red. ) „, scria Gitenstein americanilor.
La șase zile distanță de turul doi, Geoană pare gata să-l detroneze pe Băsescu, dar alegătorii români sunt cunoscuți ca fiind schimbători și o gafă a lui Geoană combinată cu o lovitură marca Băsescu ar putea schimba rapid curentul. În întâlnirea sa din 22 octombrie cu Vicepreședintele, Geoană a subliniat importanţa continuităţii în relaţiile dintre SUA şi România, indiferent cine ar trebui să câștige alegerile prezidențiale. Noi avem puține indicii că Geoană însuși ar dori să facă schimbări semnificative în politica externă a GOR, și într-adevăr PSD a avut controlul Ministerului de Externe de la alegerile din noiembrie 2008 până la prăbușirea coaliției de guvernare din octombrie 2009. PSD este succesorul direct al fostului comunist aflat la guvernare, partidul lui Nicolae Ceauşescu, şi unele personalităţi de rang înalt sunt mai puțin reclădite decât altele. Dacă Geoană va câștiga, trebuie să urmărim cu atenție cine stă la urechea lui – fie oficial sau neoficial.
Ambasadorul Gitenstein a mai transmis către Casa Albă, în același document, că odată ajuns președinte, Mircea Geoană ar încerca să renunțe la gazul european în favoarea celui rusesc.
Un mister și mai mare este abordarea lui Geoană față de Rusia. El l-a criticat public pe Băsescu pentru că a fost sever cu Moscova, argumentând că GOR nu ar trebui să permită disputele de politică externă în unele zone pentru a preveni un dialog civil în altele. Deși Geoană se confruntă cu critici publice din cauza dezvăluirii a două călătorii secrete la Moscova, în 2009, campania sa nu a primit o lovitură puternică în această problemă. Cea mai recentă călătorie dezvăluită este cea în care Geoană a călătorit la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vântu. În calitate de ministru de Externe, Geoană a fost întotdeauna dispus să vorbească cu rușii, dar a jucat și un rol important într-o serie de inițiative NATO conduse de SUA care au înfuriat Moscova, inclusiv aderarea la NATO pentru statele baltice și presiunea asupra Moscovei pentru a-și îndeplini angajamentele de la Istanbul de a-și retrage forțele din Georgia și Moldova. Cu toate acestea, în timp ce președintele Băsescu a acordat o prioritate înaltă ajutorării noului guvern din Moldova să reziste presiunii ruse, Geoană pare să aibă o abordare mai „echitabilă” și să ia în considerare problema Moldovei deschisă negocierii – chiar și cu Moscova. O eventuală președinție a lui Geoană reprezintă, de asemenea, o provocare pentru politica de securitate energetică a SUA și a Europei, deoarece aproape sigur ar încerca să întrerupă susținerea lui Băsescu pentru proiectul conductei Nabucco în favoarea South Stream, sponsorizat de Rusia, în care un număr de susținători oligarhi ai lui Geoană au interese directe sau indirecte.
