Din ce în ce mai mulți români devin victime a fraudelor online sau telefonice, aceștia fiind păcăliți de numele instituțiilor de la capătul liniei. În cadrul unui podcastului moderat de Mihai Morar, un specialist în securitate a explicat care sunt instituțiile al căror nume este folosit frecvent de infractori pentru a câștiga rapid încrederea victimelor.
Consiliul Local Ploiești a aprobat trecerea Spitalului de Pediatrie la Consiliul Județean
Instituțiile care nu sună niciodată pentru a cere date
În podcastul realizat de Mihai Morar, Alin Becheanu, fost polițist și director Fraud Monitoring & Prevention în cadrul ING Bank România, a vorbit despre cele mai frecvente tactici folosite de escrocii care încearcă să obțină bani sau date bancare prin telefon.
OFICIAL! Guvernul a decis prin hotărâre: Cătălina Bozianu, noul prefect al Prahovei. Mircea Tănase și Robert Lungu, numiți subprefecțiÎntrebat care sunt instituțiile al căror nume ar trebui să îi pună imediat în gardă pe oameni atunci când sunt sunați, specialistul a enumerat câteva exemple folosite frecvent în tentativele de fraudă.Primul nume menționat a fost Banca Națională a României.
Primarul USR din Corbeanca, denunțat la DNA de 5 consilieri locali. Edilul e acuzat că falimentează intenționat compania de salubritate a primăriei„Banca Națională nu lucrează cu persoanele fizice. Dacă vă sună cineva și spune că este de la Banca Națională, nu văd de ce ar exista un motiv real pentru un astfel de apel”, a explicat Alin Becheanu.
Pe lista instituțiilor invocate de infractori se află și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Potrivit specialistului, escrocii folosesc adesea termeni precum investiții, acțiuni sau fonduri mutuale pentru a câștiga încrederea victimelor.
„ASF nu lucrează cu clientul. Reglementează piața și cadrul în care aceasta funcționează. Nu există situația în care cineva de la ASF să vă sune pentru investiții sau să vă spună că ați câștigat ceva”, a precizat acesta.
Un alt exemplu este Poliția Română, instituție al cărei nume apare frecvent în scenariile de fraudă.
„Dacă Poliția Română vă sună și spune că are nevoie de ajutorul dumneavoastră, acesta este primul semnal de alarmă. Poliția nu cere ajutor prin telefon. Dacă are nevoie de ceva, vă citează oficial. Nu ia declarații prin telefon”, a explicat fostul polițist.
Nicio bancă nu vă va cere să transferați bani într-un „cont sigur”
Alin Becheanu a atras atenția și asupra apelurilor în care presupuși reprezentanți ai unei bănci le solicită clienților să efectueze anumite operațiuni pentru a-și proteja conturile.
„Orice acțiune care presupune să transferați bani, să faceți un credit, să cumpărați produse financiare sau să furnizați date confidențiale nu ar trebui să se întâmple”, a avertizat specialistul.
Acesta a subliniat că nicio instituție bancară serioasă nu va solicita informații pe care deja le deține, precum numărul complet al cardului, codul CVV, data expirării sau datele de autentificare în serviciile de internet banking.
„Nu mi se poate întâmpla mie” este cea mai periculoasă mentalitate
În cadrul discuției cu Mihai Morar, expertul a comentat și ideea des întâlnită potrivit căreia doar persoanele naive ajung victime ale fraudelor.
Referindu-se la mesajul unui ascultător care susținea că „nu i se poate întâmpla niciodată”, Alin Becheanu a explicat că această convingere poate fi o capcană.
„Nu te ajută foarte mult prejudecata că nu ți se poate întâmpla niciodată. Mai util este să știi ce ai de făcut dacă ți se întâmplă”, a spus specialistul.
Potrivit acestuia, infractorii se bazează tocmai pe momentele de neatenție, panică sau presiune emoțională, motiv pentru care informarea și verificarea atentă a oricărui apel suspect rămân cele mai eficiente metode de protecție împotriva fraudelor.
Mai multe pentru tine
Video PHonline.ro
