Cine a fost misterioasa mamă a lui Alexandru Ioan Cuza. Povestea Sultanei Cozadini

În istoria României, Alexandru Ioan Cuza rămâne un simbol al unității și modernizării naționale, însă puțină lume cunoaște povestea mamei sale, Sultana Cuza. Chipul ei a rămas aproape necunoscut, iar rolul său în viața fiului său este prea puțin amintit în cărți și cronici.

MANIPULARE PE CADAVRE | Primarul Polițeanu minte ploieștenii în față: PSD nu a votat împotriva pasajelor, ci a refuzat îndatorarea orașului cu un împrumut uriaș de 5 milioane de euro!

Sultana Cozadini provenea dintr-o familie veche și influentă, cu rădăcini genoveze, stabilită în Moldova. Istoricii sunt împărțiți în privința originii ei exacte: unii susțin că a fost adusă în țară de soția domnitorului Mihai Șuțu, alții că provenea dintr-o familie greco-italiană din Constantinopol. La sosirea în Moldova, Sultana nu cunoștea limba română, dar era recunoscută pentru inteligența și rafinamentul său.

VIDEO: În #PloieștiulCelViu, viața nu are prioritate. Nepăsarea administrației Polițeanu, letală pentru o femeie omorâtă pe trecerea pentru pietoni

Căsătoria cu Ioan Cuza a fost sprijinită de Vodă Șuțu, care i-a oferit soțului său un caftan boieresc și funcția de ispravnic în județul Fălciu. Din această căsătorie s-a născut Alexandru Ioan Cuza, pe 20 martie 1820, viitorul domnitor al Principatelor Unite.

Scandal de proporții în Ploiești: Clinca AS MEDICAL, de pe str. Cuza Vodă, acuzată de fraudarea sistemului de sănătate cu peste 2,4 milioane de lei. 17 medici şi angajați, vizați de DIICOT

Familia Cozadini avea legături în Italia, Franța, Grecia și Moldova. Conform istoricului Corneliu Magni, încă din 1678 doi frați Cozadini s-au stabilit la Iași în timpul domniei lui Gheorghe Duca. Unul a devenit călugăr, iar celălalt, fost marinar venețian, a servit la curtea domnitorului. Rădăcinile lor nobile și pozițiile influente în politică au pregătit terenul pentru importanța familiei în epoca modernă. Frații Sultanei, Dimitrie și Grigore Cozadini, au jucat un rol activ în Divanul Ad-hoc și au ocupat poziții ministeriale în timpul domniei fiului ei.

Viața Sultanei Cuza rămâne în mare parte necunoscută, dar corespondența ei arată implicarea afectivă și morală față de fiul său. În 1862 îi scria: „Am dorit a mai trăi numai ca să văz România Unită. Astăzi doresc ca Dumnezeu să-mi mai lungească viaţa numai ca să mă bucur câtva timp de binefacerile acestei sfinte uniri. Te felicit pentru acest Act mare. Eu sunt sănătoasă, şi pociu oare să nu fiu bine, astăzi mai ales?”

Sultana Cuza a trăit suficient pentru a vedea Unirea de la 1859, însă a murit în 1865, cu un an înainte ca fiul său să fie îndepărtat de la tron. Chipul său a fost identificat într-o singură imagine de epocă, publicată pentru prima dată în revista Universul literar în 1939. Povestea ei, deși fragmentară, merită recuperată, fiind femeia care l-a adus pe lume pe domnul Unirii și a influențat formarea primului lider al Principatelor Unite.