Recomandări video

Loading videos...

Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5

Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5

Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea. Seismul s-a produs la ora 2:48 și a fost resimțit în numeroase localități din țară, de la București și Ploiești până la Iași, Constanța și Brașov.

Viceprimarul Alexandru Săraru îl acuză pe Polițeanu că îngroapă Ploieștiul în datorii pentru 20 de tramvaie: „Primarul își face campanie la Arad, dar factura vine la ploieșteni!”

Pe rețelele sociale au apărut rapid sute de mărturii ale oamenilor care s-au trezit speriați de mișcările clădirilor. Unii au povestit că au simțit două reprize de zguduieli, alții au auzit un huruit înainte ca locuințele să înceapă să se miște. Au existat și persoane care au fost avertizate de telefon înainte să simtă cutremurul, în timp ce altele nu au primit nicio notificare.

Investiție de 378 de milioane de lei pentru drumul dintre Gura Vitioarei și Valea Doftanei. Consiliul Județean Prahova a semnat contractul de finanțare

O altă întrebare care a apărut după seism a fost legată de diferențele dintre alertele Google și sistemul RO-ALERT. IGSU a explicat de ce autoritățile nu trimit notificări înainte de producerea unui cutremur.

Eveniment fără precedent în Ploiești! Expoziție fabuloasă, cu obiecte rare și extrem de valoroase: „Comorile Prahovei”, între 1 și 8 decembrie, la Palatul Culturii

Ce au povestit bucureștenii despre cutremurul din timpul nopții

În Capitală, seismul a fost resimțit în mai multe cartiere, iar numeroase mărturii au venit de la locatarii blocurilor înalte. Oamenii spun că au fost treziți de zgomote puternice, de legănarea paturilor sau de obiectele care se mișcau prin locuințe.

O femeie din Drumul Taberei a descris succesiunea mișcărilor pe care le-a simțit în apartament.

„Înfricoșător! Un zgâlțâit urmat de un legănat! Drumul Taberei, etajul 6”, a scris aceasta pe Facebook.

O altă locuitoare a povestit că alarma telefonului a fost urmată aproape imediat de mișcarea patului.

„Tocmai încercam să închid alerta, când a început să se plimbe patul cu mine”, a relatat femeia, care locuiește tot la etajul șase, citată de Libertatea.

La etajul opt, un bucureștean a observat mai întâi un zgomot puternic, urmat de zguduirea clădirii.

„Drumul Taberei, s-a simțit rău la etajul 8. A început cu un vuiet și după aia zgâlțâiala”.

Experiențe asemănătoare au fost relatate și de locuitori din Crângași, Berceni, zona stadionului Steaua, Valea Ialomiței, precum și din sectoarele 1 și 2.

Intensitatea mișcărilor i-a surprins inclusiv pe cei care locuiesc la etajele superioare. Un utilizator a scris că seismul s-a simțit extrem de puternic în apartamentul său.

„S-a simțit rău de tot la etajul 10”, a povestit acesta.

O altă mărturie a atras atenția prin comparația făcută de autorul ei, care a descris senzația de legănare a locuinței.

„Niciodată de 5,6 nu a fost, are peste 6 Se mișca mobila în casă ca pe vapor”, a comentat un bărbat.

Și în Popești-Leordeni, județul Ilfov, locuitorii au simțit mișcări puternice. Unul dintre aceștia a povestit că patul și mobilierul s-au clătinat atât de tare, încât a avut senzația că întreaga încăpere se deplasează.

Cutremurul le-a amintit unor români de seismul devastator din 1977

Pentru persoanele care au trecut prin cutremurul din 4 martie 1977, zgomotul produs de seismul din noaptea de 18 noiembrie a readus în memorie momentele dramatice de atunci.

O femeie a povestit că s-a trezit din cauza vuietului și că experiența i-a amintit imediat de marele cutremur.

„M-am trezit în vuietul lui, amintindu-mi de cel din 1977, nu se mai termina!”, a scris aceasta pe Facebook.

Alți oameni au descris sunetul care a precedat mișcările resimțite în locuințe. Un utilizator a comparat zgomotul cu cel produs de o unealtă electrică.

„Un huruit inițial, ca o bormașină, câteva secunde bune, apoi a zguduit toată casa”, a povestit acesta.

În Ploiești, o femeie a relatat că a auzit mai întâi vibrația specifică unui cutremur, fără să realizeze imediat ce se întâmplă.

„Oameni buni, în Ploiești am simțit vuietul, gen vibrația aia cu care cutremurul în sine nu și alarma de la Google. Am zis inițial că visez”, a scris aceasta.

Seismul a fost resimțit și de persoane care se aflau în locuințe individuale, nu doar în blocuri.

„A fost tare, m-a trezit din somn, locuiesc la casă și a trosnit cu zgomot”, a relatat un alt român.

O experiență neobișnuită a avut și un călător aflat într-un tren, care spune că a simțit mișcarea seismică inclusiv în vagonul de dormit.

„Eram la cușetă în tren, l-am simțit puternic, trenul nu avea viteză”.

Cum s-a simțit seismul în Focșani, Brăila, Iași și Constanța

În localitățile din apropierea zonei seismice Vrancea, oamenii au descris mișcări puternice, care, în unele cazuri, au părut să se producă în două etape.

La Focșani, o femeie a povestit că a simțit două zguduiri distincte, separate de o perioadă în care mișcările au devenit mai slabe.

„La Focșani nu mai spun. Două zguduituri puternice, prima urmată de mișcări mai ușoare, apoi a urmat cea de-a doua, la fel de puternică precum prima. De asemenea, urmată de mișcări mai lente. Destul de mult a durat!”, a scris aceasta.

Mărturii despre intensitatea cutremurului au venit și din Mărășești, Biliești, Buzău și Bacău.

La Brăila, o locuitoare de la etajul patru a descris o experiență în care mișcarea seismică a părut să slăbească pentru scurt timp, după care a devenit din nou puternică.

„Au fost, cred, două zgâlțâituri, una după alta. Când a scăzut puțin, a început din nou tare. Locuiesc la etajul 4. M-am speriat foarte tare”.

Și în Iași, oamenii au relatat că au simțit cutremurul suficient de puternic pentru a fi treziți din somn.

„La Iași s-a simțit foarte tare și a durat destul de mult”, a scris o femeie.

Pe litoral, locuitorii din Constanța, Mangalia și Valu lui Traian au observat mișcarea obiectelor din locuințe. O femeie din Constanța a descris felul în care s-au comportat obiectele de decor în timpul seismului.

„S-a simțit destul de rău, se mișcau oglinzile. Constanța”, a comentat aceasta.

Pe Reddit, un utilizator a povestit că se afla în Constanța împreună cu iubita sa în momentul producerii cutremurului. Femeia a primit o avertizare Google pe telefon, în timp ce el nu a fost notificat. La scurt timp, cei doi au auzit o bubuitură în zona geamului, iar locuința a început să se clatine.

O avertizare înainte de producerea mișcărilor a fost primită și de un locuitor din Craiova, care a spus că telefonul a sunat cu câteva secunde înainte să simtă seismul.

Reacții au apărut și din Pitești, Slatina, Balș, Giurgiu, Zimnicea, Slobozia, Tulcea, Vaslui, Piatra Neamț, Roman, Moinești, Gura Humorului, Săcele, Predeal, dar și din județele Mureș, Dâmbovița și Vâlcea. Cutremurul a fost semnalat inclusiv de români aflați în Republica Moldova.

Animalele de companie au reacționat în timpul cutremurului. Ce au observat stăpânii

Printre relatările publicate după seism s-au numărat și cele ale proprietarilor de animale de companie. Unii au spus că patrupedele sau păsările au devenit agitate în timpul nopții, înainte ca stăpânii să înțeleagă ce se întâmplă.

O femeie a povestit că patrupedul său avea un comportament neobișnuit, deși ea nu simțise încă mișcarea seismică.

„Câinele meu cred că da, era agitat și nu știam de ce, după care imediat am primit alerta”, a scris aceasta.

Un alt proprietar de câine din Buzău a relatat că animalul s-a speriat în timpul cutremurului.

Și păsările de companie au fost agitate. O femeie a povestit că alarma telefonului a trezit-o, în timp ce în locuință se auzea zgomotul paharelor care se loveau între ele.

„Perușii mei erau agitați, alarma telefonului m-a trezit și se auzeau paharele cum se ciocnesc într-un suport”, a relatat aceasta.

Au existat și utilizatori Reddit care au spus că au auzit păsările de afară devenind neobișnuit de zgomotoase în timpul nopții.

De ce au simțit românii două reprize de mișcare, deși a fost un singur cutremur

Una dintre cele mai frecvente observații făcute de oameni după seism a fost că mișcarea solului nu a fost resimțită uniform, ci în două etape. Pe rețelele sociale, mai mulți utilizatori au descris senzația unor valuri succesive de zguduiri.

„Mi-a sărit sufletul. Eram trează și l-am simțit din plin. Ambele valuri”, a scris o femeie.

Percepția a fost împărtășită și de alți români, care au descris un zgomot inițial, urmat de o mișcare mai puternică.

Explicația ține de modul în care se propagă undele seismice. În timpul unui cutremur, undele P ajung primele la suprafață, fiind urmate de undele S, care produc, de regulă, mișcări mai puternice ale solului.

Diferența dintre vitezele de propagare ale acestor unde stă și la baza sistemelor moderne de avertizare seismică. Acestea pot identifica primele semnale ale unui cutremur și pot transmite notificări înainte ca undele mai puternice să ajungă în anumite zone.

Potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) în dimineața zilei de 18 noiembrie, seismul s-a produs la ora 2:48:55, la o adâncime de 120,8 kilometri. Până la momentul redactării articolului, nu fusese confirmată o replică produsă în minutele imediat următoare.

De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5, deși INFP a anunțat 5,7

O altă nelămurire apărută după cutremur a fost legată de diferența dintre magnitudinea comunicată de INFP și valoarea afișată inițial de unele telefoane.

Mai mulți utilizatori au primit notificări Google în care seismul era estimat la magnitudinea 6,5. Ulterior, datele comunicate de institutul român au indicat o magnitudine de 5,7.

Diferența apare deoarece sistemul Google Android Earthquake Alerts folosește estimări automate rapide, menite să transmită avertizări într-un timp cât mai scurt. Aceste valori sunt preliminare și se pot modifica pe măsură ce sunt analizate mai multe date seismice.

Mai multe pentru tine

De altfel, Google precizează în documentația sa oficială că estimările privind magnitudinea și intensitatea unui cutremur pot avea un anumit grad de inexactitate.

Este importantă și diferența dintre magnitudine și intensitate. Magnitudinea reprezintă mărimea seismului, în timp ce intensitatea descrie efectele și modul în care acesta este resimțit într-o anumită zonă.

Astfel, același cutremur poate fi perceput diferit în funcție de distanța față de epicentru, adâncimea la care s-a produs, caracteristicile terenului și tipul construcției în care se află oamenii.

De ce unii români nu au primit nicio alertă pe telefon înainte de cutremur

În timp ce unii utilizatori au fost treziți de notificările primite pe telefoanele mobile, alții au simțit mai întâi mișcarea seismică și abia apoi au aflat ce s-a întâmplat.

Au existat și persoane care nu au primit nicio avertizare, deși susțin că aveau activate notificările de urgență.

„Pe mine m-a trezit zguduitura, nu am primit avertizarea”, a povestit o femeie.

Un alt utilizator din Capitală a spus că a simțit puternic cutremurul, fără să primească vreo notificare.

„Am resimțit puternic la etajul 6, sector 1, București. Nu am primit nicio alertă”, a relatat acesta.

Într-un alt caz, o femeie a observat că alarma se auzea de la vecini, însă propriul telefon nu a emis niciun sunet.

„Doar că la mine n-a sunat, o auzeam de la vecini. Oi fi dezactivat-o cândva, nu îmi amintesc”, a scris aceasta.

Diferențele au fost observate și în alte orașe. În Constanța, o femeie a primit notificarea înainte să simtă cutremurul, în timp ce o locuitoare din Slobozia a spus că mesajul a ajuns pe telefon după ce locuința începuse deja să se zguduie.

IGSU explică de ce RO-ALERT nu avertizează populația înaintea unui cutremur

După numeroasele întrebări apărute în mediul online, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis explicații privind funcționarea sistemului RO-ALERT.

Reprezentanții instituției au precizat că acest sistem nu este conceput pentru a anticipa producerea cutremurelor și pentru a avertiza populația înainte ca acestea să înceapă.

„În cazul seismelor, sistemul RO-ALERT nu va difuza notificări anterior declanșării acestora”, au transmis reprezentanții IGSU pe Facebook.

Potrivit instituției, mesajele RO-ALERT pot fi transmise după producerea unui cutremur, în special dacă seismul are consecințe grave și este necesară informarea populației cu privire la măsurile de protecție sau la distribuirea ajutoarelor de urgență.

IGSU a atras atenția și asupra unei confuzii frecvente între sistemele de avertizare disponibile pe telefoanele mobile.

„Este important să nu confundăm Google Android Earthquake Alerts cu RO-ALERT. Sunt două sisteme complet diferite”, au mai precizat reprezentanții instituției.

Prin urmare, faptul că un utilizator are activate notificările RO-ALERT nu înseamnă automat că va primi și avertizări seismice prin serviciul Google.

Acestea au setări separate, iar disponibilitatea și funcționarea lor pot varia în funcție de telefon și de condițiile tehnice. Chiar dacă opțiunile sunt activate, primirea unei avertizări înainte de mișcările puternice nu este garantată.

Video PHonline.ro

Loading...
Ai o informație care poate deveni ştire?
Scrie-ne pe WhatsApp sau Telegram: 0734.908.468