Familia Clejanilor este în doliu, după ce tatăl îndrăgitului lăutar Ioniță de la Clejani s-a stins din viață. Marin Manole avea 82 de ani, și a fost o persoană extrem de cunoscută și iubită atât în România, cât și la Hollywood.
Marin Manole a fost un faimos lăutar al anilor 70′-80′. Acesta a făcut parte din Taraful Haiducilor – considerat unul dintre cele mai bune din lume, iar această formație lăutărească a stârnit interesul celor de la Hollywood – s-a numărat în distribuția filmului The Man Who Cried, în care au jucat Johnny Depp și Cristina Ricci.
S-a stins din viață tatăl lui Ioniță de la Clejani
Vestea morții lui Marin Manole a venit doar la o zi distanță după ce Viorica și Ioniță se bucurau de o mare reușită pe plan profesional, când au avut parte de un succes răsunător în ultimul concert pe care l-au susținut la Londra. Cât despre cauza decesului, aceasta este necunoscută.
Ioniță de la Clejani: „Mama nu mi-a dat nimic”
În trecut, în cadrul unui interviu oferit presei, Ioniță a vorbit despre începutul poveștii de iubire cu Viorica, mărturisind că a fost dificil. După ce a plecat din casa părinților lui, cântărețul și soția sa s-au descurcat așa cum au putut, reușind să se pună pe propriile lor picioare.
„Știi cum e la noi, mama și tata nu vor să pleci din casa lor. Se gândesc: „Am muncit să am atâtea camere… Stai aici cu noi! Avem casă mare. Trăim împreună.. E mai bine să stai separat. Așa am considerat noi la vremea aceea. Am povestit mai devreme că, după studiile de la București, m-am întors la Clejani. M-am angajat la Clejani la CAP în 1990. Am dat un examen și am fost acceptat eu, având studii superioare.
Aveam o înțelegere cu președintele: „Fac toate traseele cu mașina mea personală, dar pe mine sâmbăta și lunea mă lași în pace! Nu vin la serviciu. Sâmbăta veneam de la nuntă, lunea veneam de la nuntă. Eram liber și așa mi-a convenit. La un moment dat, nu mai mergea bine treaba la noi acasă. Viorica era o artistă, nu era o fată care să aibă grijă de animale. Mama își dorea ca ea să aibă grijă de animale. Nu era pentru noi asta. Ca să evităm discuția asta, am decis să ne mutăm. Dar unde să ne mutăm, că nu aveam bani, nu aveam nimic?!
Mama nu mi-a dat nimic. Nici tata. Am luat de la un unchi de-al meu un reșou, o butelie și un aragaz cu două ochiuri. Mergeam la Bolintin și mâncam, că aveam mașină și permis. Primul meu vis a fost să am mașină și să-mi iau permis. Și aveam o Dacia 1300, cum era atunci. Mâncam la Bolintin, că era oraș, și veneam acasă. Până ne-am pus și noi pe picioare, când am început să avem ce ne trebuie. Nici preș la ușă nu aveam. Am adus un zugrav să ne zugrăvească, îl chema Cocoș. Când a văzut în ce stadiu suntem, s-a dus și ne-a adus mâncare de la el de acasă”, povestea Ioniță, într-un interviu