După descoperirile din Prahova, autoritățile au întețit controalele: Gropi uriașe din exploatări ilegale de nisip și pietriș (balastiere), vizibile din satelit, în Olt

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat luni seară existența unor exploatări ilegale de balast în județul Olt, susținând că acestea sunt vizibile inclusiv în imagini satelitare și că autoritățile locale ar fi ignorat fenomenul ani la rând.

​Investiții majore în Valea Doftanei: Centură ocolitoare și drumuri județene pe agenda de lucru a lui Virgil Nanu

„Uitați-vă la poza de mai jos. Iazul încercuit nu exista acum 4 ani. 4 ani s-a săpat un crater, fără acte, pe 5 hectare. Un crater de unde au fost mii de camioane scoase cu nisip și balast, materiale care apoi au fost vândute și s-a obținut un venit ilegal de milioane și milioane de lei”, a declarat ministra, făcând referite la fotografia de mai jos.

După descoperirile din Prahova, autoritățile au întețit controalele: Gropi uriașe din exploatări ilegale de nisip și pietriș (balastiere), vizibile din satelit, în Olt

Sprijin pentru românii din Republica Moldova și Ucraina: Deputatul Mircea Roșca anunță simplificarea redobândirii cetățeniei române

Potrivit acesteia, transporturile masive de materiale ar fi fost imposibil de trecut cu vederea, însă reprezentanți ai Administrației Bazinale Olt și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt susțin că nu au observat activitatea, o afirmație pusă sub semnul întrebării de amploarea fenomenului.

„Mii de camioane dus-întors. Pe care conducerile de la nivelul Administrației Bazinale Olt și din structura din local SGA Olt spun că nu le-au văzut. Și acesta e doar un caz. În Olt sunt zeci de hectare gestionate ilegal de balastiere”, a mai spus Buzoianu.

În Prahova, din totalul de 569 de unități de exploatare și procesare a agregatelor minerale, nu mai puțin de 465 figurează cu avize expirate. Practic, marea majoritate a punctelor de lucru din județ funcționează, cel puțin scriptic, în afara termenelor legale de autorizare.

Deși pe listă apar categorii precum iazuri piscicole, lacuri de agrement sau iazuri de irigații, specialiștii avertizează că acestea servesc adesea drept „paravan”. În spatele unei promisiuni de a crea o zonă de pescuit, se ascunde de fapt extragerea și vânzarea a mii de tone de nisip și pietriș, fără a respecta rigoarea unei balastiere clasice.

​Harta „zonelor roșii” din Prahova

​Distribuția unităților cu probleme acoperă aproape tot județul, însă câteva zone se remarcă prin densitatea de avize expirate:

​Estul și Centrul (Valea Prahovei inferioară): Concentrări masive de nereguli în Ariceștii Rahtivani, Târgșoru Vechi, Zalhanaua, Mănești și Filipeștii de Târg. Aceste zone sunt vitale pentru resursele de balast, dar par să fi scăpat de sub controlul autorizațiilor.

​Nord și Nord-Vest: Localitățile Plopeni, Blejoi, Boldești-Scăeni și Lipănești sunt puncte fierbinți pe hartă, unde activitatea de extracție în cariere sau albii ridică semne mari de întrebare.

​Vestul județului: Comuna Berceni și localitatea Moara Nouă completează tabloul unui județ „săpat” din toate direcțiile, fără documentație la zi.

​Riscuri majore pentru mediu și buget

​Funcționarea cu avize expirate nu este doar o problemă birocratică. Aceasta înseamnă că statul nu mai poate monitoriza adâncimea la care se sapă, volumul de material extras și, cel mai grav, dacă se fac lucrările obligatorii de refacere a mediului.

​Fie că vorbim de exploatări în albie, de cariere de piatră sau de terase cu aducere la cotă, lipsa unui aviz valabil pune presiune pe cursurile de apă și pe infrastructura rutieră locală, distrusă de camioane care transportă materiale ce nu pot fi urmărite legal.