
Valea Plângerii:
*Expresie metaforică ce desemnează lumea văzută ca un loc al suferinței și încercărilor vieții.
*Titlul unui documentar realizat în anul 2013 care reconstituie drumul a 25.000 de romi deportați în Transnistria, în perioada Celui de-al Doilea Război Mondial.
Pe Strada Văii din Ploiești, viața este un chin.
Noroiul ajunge până la glezne, copiii sunt duși în brațe până la asfalt și înapoi în casă, bolnavii sunt cărați în cârcă până la salvare. Mai multe familii, majoritatea de etnie romă, trăiesc în condiții groaznice, la marginea Ploieștiului.
Pentru copiii mai mari, drumul la școală începe cu pungile încălțate peste pantofi. Oamenii își fac zilnic drum prin noroiul gros.
De fapt, dacă ai rămas puțin pe loc, primul pas trebuie făcut cu atenție, pentru că noroiul strânge tare și riști să cazi.
Aici, pe Strada Văii, este mai rău decât oriunde în Ploiești. Orașul european care nu mai doarme noaptea și o ține lunga în festivaluri nu poate să trimită măcar trei basculante cu pietriș în ,,Valea Plângerii,,.
E prea mult? Evident că nu. Indiferent cum s-au așezat aici de atâția ani, chiar dacă oamenii sunt amenințați cu demolarea caselor, strada este a Primăriei Ploiești. Și este o rușine absolută.
Str. Văii, Ploiești, februarie 2026




Subprefectul Robert Lungu, acțiune antidrog în școlile din Prahova: „Nu e suficient să le spunem copiilor să se ferească. Trebuie să le explicăm de ce!”
Parbrizarii au împânzit din nou intersecțiile din Ploiești! Se doarme la Poliția Locală și în Primărie?
Virgil Nanu continuă investițiile în energie verde: 20 de localități din Prahova vor reduce cheltuielile cu energia electrică




