Cu toate că, oficial, China nu a recunoscut anexarea Crimeei sau a regiunilor Donețk și Luhansk de către Rusia, Beijingul își extinde influența încet, dar sigur în zonele ocupate din Ucraina, potrivit unei investigații The Insider. În plus, teritoriile invadate de armata rusă reprezintă și o poartă strategică pentru expansiunea Chinei în Europa de Est.
Virgil Nanu anunță cursuri gratuite de karate pentru copiii din Prahova: Investiție în sănătate și disciplină prin CS alPHa PrahovaÎn jur de de stații de bază pentru rețelele de telefonie mobilă din Ucraina ocupată folosesc echipamente chinezești, în timp ce aproximativ 80 de sucursale bancare din Donbas oferă posibilitatea de a face tranzacții în yuani.
Tot ei râdeau de PSD-iștii care taie panglici! Bolojan “inaugurează” o creșă în Suceava, deși clădirea nu are utilități, curent sau apăMai multe întreprinderi din Luhansk se pregătesc să participe la un târg de primăvară din orașul Harbin, în nord-estul Chinei, iar o delegație rusă din regiunea Herson a vizitat China pentru a „pune bazele unei cooperări pe termen lung”.
Rheinmetall, compania germană de armament căreia România îi încredințează direct un contract de aproape 6 miliarde de euro, a mituit în trecut oficiali greci pentru contracte cu dedicație. Directorul general de atunci al companiei este același cu care a bătut palma Ilie BolojanInteresul investitorilor chinezi pentru Crimeea a apărut încă dinainte de anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia. În 2013, guvernul ucrainean a semnat un memorandum de cooperare economică cu o companie chineză specializată în construcția de canale maritime și deținută de multimilionarul Wang Jing.
Proiectul presupunea construirea unor porturi în Crimeea, inclusiv în Sevastopol, prima fază a investiției având să se ridice la 3 miliarde de dolari.
Wang Jing, care deține compania Beijing Interoceanic Canal Investment Management, a spus că proiectul avea să transforme Crimeea într-un „centru economic și de transport al Drumului Maritim al Mătăsii”.
Încă de la vremea aceea, unii experți ucraineni se temeau că acesta era doar un prim pas din planul de expansiune al Chinei: un port în Crimeea, apoi terenuri agricole în sudul Ucrainei și transformarea țării într-un satelit agricol al Chinei.
Un tunel pe sub Strâmtoarea Kerci și Inițiativa Noului Drum al Mătăsii
Evenimentele care au urmat – protestele Maidan, fuga fostului președinte Viktor Ianukovici în Rusia și intervenția forțelor ruse în Crimeea – au pus capăt investițiilor chineze de mare amploare.
Rusia a încercat să atragă investitori chinezi pentru construcția podului Kerci, însă aceștia au refuzat de teama sancțiunilor impuse de țările occidentale.
Situația a început să se schimbe odată ce Rusia a invadat Ucraina, în 2022, atunci când cooperarea dintre Moscova și Beijing a atins un nou nivel.
În noiembrie 2023, Rusia și China purtau deja discuții despre construirea unui tunel pe sub Strâmtoarea Kerci, potrivit unui raport apărut la acea vreme în Washington Post. Un astfel de proiect ar avea un potențial militar semnificativ, dat fiind faptul că forțele ucrainene au atacat de mai multe ori podul care leagă Crimeea de Rusia.
Serviciile de informații ucrainene au dezvăluit anul trecut că autoritățile de ocupație din Crimeea își doreau să atragă investiții din China pentru extinderea portului Kerch și a bazei militare de pe lângă lacul Donuzlav din vestul peninsulei.
Cu toate că Beijingul se teme că ar putea ajunge ținta sancțiunilor secundare, Crimeea prezintă un interes foarte mare pentru China, care s-ar putea să coopereze deja în secret cu Rusia în bazinul Mării Negre.
„Interesul Chinei în Marea Neagră și Marea Azov se extinde dincolo de sprijinul pentru Rusia în Crimeea, încadrându-se în strategia mai amplă a Inițiativei Noului Drum al Mătăsii”, se arată într-un raport al inițiativei Extrema Ratio.
Întreprinderile private din China au primit undă verde să organizeze proiecte comune în teritoriile ocupate din Ucraina
Cariera de piatră Karan din apropiere de satul Mirne, în regiunea Donețk, a fost abandonată în 2008, însă, după ce rușii au ocupat zona, ea a fost oficial redeschisă.
Fostul prim-ministru al așa numitei Republici Populare Donețk, Evgheni Solnțev, a spus că două fabrici din China vor coopera la activitățile desfășurate în Karan.
Localnicii au început să se refere la Karan drept „cariera de piatră chineză”. Materialele obținute de aici sunt folosite în șantiere din toate teritoriile ocupate ale Ucrainei care au fost devastate de război.
Un intermediar din China, Zhang Jingwei, care a facilitat aceste acorduri cu oficialii ruși din Donețk, a participat și la dezvoltarea de tehnologii militare pentru armata rusă.
Zhang ar fi creat un model îmbunătățit de rețea neuronală pentru drone și a fost numit câștigătorul competiției „Liderii Rusiei”, organizată de Serghei Kirienko, un oficial important din administrația lui Vladimir Putin.
„În timp ce structurile oficiale ale statului chinez par să păstreze distanța – marile corporații de stat nu vor să riște să fie sancționate – întreprinderile private mijlocii primesc undă verde pentru organizarea de proiecte comune în teritoriile ocupate din Ucraina”, potrivit unei investigații a publicației ucrainene Realnaia Gazeta.
„Fără China, Rusia nu ar avea capacitatea de a reconstrui totul atât de repede”
Fără să atragă prea mult atenția asupra lor, companiile chineze iau parte la proiecte importante de infrastructură. Dacă oficialii locali din teritoriile ocupate nu ar fi fost atât de lăudăroși poate că multe din aceste investiții ar fi rămas în umbră.
„Restaurarea industriei aflate sub ocupație este finanțată deja cu bani din China. Fără China, Rusia nu ar avea capacitatea de a reconstrui totul atât de repede”, a mai spus editorul-șef al publicației ucrainene, Andrii Dihtiarenko.
Planuri de cooperare cu China există și în regiunea Zaporojie, acolo unde guvernul de ocupație vrea să atragă investitori chinezi cu grâul „de cea mai înaltă calitate” cultivat aici.
Implicarea Chinei în regiunile ocupate a fost susținută și de Viktor Medvedciuk, fostul lider al opoziției proruse din Ucraina, poreclit „spionul lui Putin”, care a desfășurat mai multe afaceri cu parteneri din China încă de pe vremea când era deputat în parlamentul ucrainean.
O companie controlată de Medvedciuk vindea cărbuni extrași din minele din Donbas, care erau catalogați drept „produs rusesc” pentru a le ascunde originea reală. Din cauza scăderii exporturilor către China, însă, compania „spionului lui Putin” a ajuns să înregistreze datorii de 2 miliarde de ruble (26,6 milioane de dolari).
Procesul expansiunii chineze în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia este încă la început, însă devine unul sistematic, pe măsură ce tot mai multe companii chineze intră pe piață și își fac relații cu elitele locale.
Pentru China, aceasta este și o formă de a testa rezistența la sancțiuni – companiile private cercetează piața pentru eventuala sosire a corporațiilor de stat uriașe ale Beijingului.
China vrea să construiască un coridor logistic eurasiatic care să treacă prin Donbas
În afară de avantajele economice, geopolitica este și ea crucială. Crimeea joacă un rol cheie în regiunea Mării Negre, în timp ce teritoriile din sud-estul Ucrainei reprezintă o poartă strategică pentru expansiunea Chinei în Europa de Est.
Pentru Beijing, această infiltrare face parte dintr-o strategie globală de construire a unui coridor logistic eurasiatic.
Un alt domeniu de interes pentru China este cel al mineralelor critice. Jumătate din zăcămintele de pământuri rare ale Ucrainei se află în zonele ocupate de ruși, potrivit estimărilor ucrainene.
Toate aceste resurse ar putea ajunge într-un final pe mâna dezvoltatorilor chinezi, mai ales dacă ținem cont că Rusiei îi lipsește tehnologia și fondurile necesare pentru a le extrage pe toate de una singură.
Cât timp resursele invadatorilor sunt consumate de războiul în desfășurare și pentru susținerea eforturilor de protejare a stabilității regimului lui Putin, prezența Chinei în aceste teritorii va continua să crească.
Video PHonline.ro
