O descoperire în Scoția ar putea elucida unul dintre cele mai mari mistere ale Pământului

Un grup de insule scoțiene ar putea ajuta la rezolvarea unuia dintre cele mai mari mistere ale planetei noastre, spun oamenii de știință, transmite BBC. Insulele Garvellach, de pe coasta de vest a Scoției, reprezintă cea mai bună mărturie a intrării Pământului în cea mai mare eră glaciară de acum aproximativ 720 de milioane de ani, au descoperit cercetătorii.

Bănicioiu, „paradit” doar cu denunțul lui Cocoş. Victor Ponta dezvaluie cum a fabricat DNA dosarul ex-ministrului Nicolae Banicioiu, achitat in prima instanta: „Pro Romania si PMP trebuiau eliminate din Parlament”

Marele îngheț, care a acoperit aproape în întregime planeta, în două etape, timp de 80 de milioane de ani, este cunoscut sub numele de „Pământul Bulgăre de Zăpadă”, iar apoi au apărut primele forme de viață animală. Indiciile ascunse în roci despre acest îngheț au fost șterse peste tot – cu excepția insulelor Garvellach. Cercetătorii speră că aceste insule ne vor spune de ce Pământul a intrat într-o stare atât de extremă de îngheț pentru o perioadă atât de îndelungată și de ce a fost necesar acest lucru pentru apariția vieții complexe.

Surse/ Licitație măsluită, la CJ Prahova: Vicele Cristian Apostol a dat ordin ca firma unei foste consiliere PNL să câştige transportul de persoane în Prahova

Straturile de rocă pot fi considerate pagini dintr-o carte de istorie – fiecare strat conținând detalii despre starea Pământului în trecutul îndepărtat. Dar perioada critică care precede „Pământul Bulgăre de Zăpadă” părea să lipsească, deoarece straturile de rocă au fost erodate de marele îngheț.

Hidro Prahova continuă să îşi bată joc: Mii de prahoveni, lăsați fără apă potabilă. De vină e… seceta!

Acum, un nou studiu realizat de cercetători de la University College London a dezvăluit că insulele Garvellach au scăpat cumva nevătămate. Este posibil să fie singurul loc de pe Pământ care deține o înregistrare detaliată a modului în care planeta a intrat într-una dintre cele mai catastrofale perioade din istoria sa – precum și a ceea ce s-a întâmplat atunci când primele forme de viață animală au apărut după topirea „bulgărelui de zăpadă”, acum sute de milioane de ani.

Pe atunci, Scoția se afla într-un loc complet diferit deoarece continentele s-au deplasat în timp. Era situată la sud de ecuatorul Pământului și avea un climat tropical, până când aceasta și restul planetei au fost acoperite de gheață.

„Surprindem acel moment de intrare într-o eră glaciară în Scoția care lipsește în toate celelalte locații din lume”, a declarat, pentru BBC News, profesorul Graham Shields de la University College London, care a condus cercetarea. „Milioane de ani esențiali lipsesc în alte locuri din cauza eroziunii glaciare – dar toate aceste date sunt prezente în straturile de rocă din insulele Garvellach”, a mai explicat el.

Insulele din Hebridele Interioare ale Scoției sunt nelocuite, cu excepția unei echipe de cercetători care lucrează din singura clădire de pe insula principală, deși există și ruinele unei mănăstiri celtice din secolul al VI-lea.

Descoperirea a fost făcută de un doctorand al profesorului Graham Shields, Elias Rugen, ale cărui rezultate au fost publicate în Journal of the Geological Society of London. Rugen este primul care a datat straturile de rocă și le-a identificat ca fiind din perioada critică care lipsește din toate celelalte formațiuni de rocă din alte părți ale lumii.

Astfel, insulele Garvellach ar putea fi prima descoperire care marchează tranziția către o nouă eră geologică. Mai exact, aceste roci ar indica momentul în care Pământul a trecut de la o eră glacială la o altă, de la cea care a fost acum un miliard până la 720 de milioane de ani, la cea de acum 720 de milioane până la 635 de milioane de ani.

„Majoritatea zonelor din lume nu au această tranziție remarcabilă deoarece ghețarii antici au erodat rocile de dedesubt, dar în Scoția, printr-un miracol, tranziția poate fi văzută”, a explicat Elias Rugen, într-un comunicat.

Oamenii de știință cred că au existat două evenimente de tipul „Pământul Bulgăre de Zăpadă”. Primul eveniment a fost mai timpuriu și mai sever, durând aproximativ 57 de milioane de ani, în timp ce al doilea, un eveniment mai „blând” care a durat între 15 și 20 de milioane de ani.