Realitatea dură din Bulgaria după trecerea la moneda euro: „Prețurile sunt ca în Germania, nu și salariile. Acum ai nevoie de două slujbe”

De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a adoptat moneda euro, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro. Deși etichetele din magazine afișează în continuare atât leva, cât și euro, toate plățile se fac exclusiv în moneda europeană. Tranziția nu a fost însă lipsită de efecte: mulți consumatori reclamă că prețurile au fost rotunjite în sus după conversie, în timp ce veniturile, respectiv salariile și pensiile nu au ținut același ritm.

Virgil Nanu anunță cursuri gratuite de karate pentru copiii din Prahova: Investiție în sănătate și disciplină prin CS alPHa Prahova

Cu toate acestea, o parte dintre bulgari privesc schimbarea cu optimism și chiar mândrie, considerând aderarea la zona euro un pas important, pe care alte state din regiune, precum România, Polonia sau Ungaria, nu l-au făcut încă.

Tot ei râdeau de PSD-iștii care taie panglici! Bolojan “inaugurează” o creșă în Suceava, deși clădirea nu are utilități, curent sau apă

În pragul sezonului estival, autoritățile și mediul de afaceri mizează pe un avantaj clar: turismul. Anul trecut, Bulgaria a atras 13,6 milioane de turiști străini, depășind nivelul de dinaintea pandemiei, iar introducerea euro este văzută ca un factor care ar putea crește și mai mult acest număr, scrie Libertatea. 

Rheinmetall, compania germană de armament căreia România îi încredințează direct un contract de aproape 6 miliarde de euro, a mituit în trecut oficiali greci pentru contracte cu dedicație. Directorul general de atunci al companiei este același cu care a bătut palma Ilie Bolojan

Bulgaria mizează pe turism

La Ruse, oraș situat chiar peste Dunăre de Giurgiu, atmosfera de primăvară a animat deja terasele și micile afaceri locale. Printre cei care privesc schimbarea fără îngrijorări se numără și Natalia, o tânără mamă de 28 de ani, care spune: „Trăiesc într-o bulă și nu simt vreo schimbare după trecerea la euro. Soțul meu se ocupă de cumpărături, deci nu știu cum au evoluat prețurile. Dar am auzit că au crescut destul de mult”.

Ea adaugă că pentru familia sa, trecerea la euro a fost chiar benefică: „Pe noi, chiar nu ne-a afectat. De fapt, trecerea la euro e un plus pentru afacerea noastră, o platformă de vânzări online. Prețurile în euro atrag mai mulți clienți din străinătate, e mai bine pentru comerț, în general”.

În schimb, pentru alții, impactul este resimțit mai acut. Alex, 30 de ani, care lucrează în IT, descrie situația astfel: „Ce să zic, acum suntem ca în Germania. La prețuri, nu și la salarii, care au crescut doar cu 5-10 procente. Prețurile, în schimb, aproape s-au dublat. Scumpirile sunt de peste 30 la sută și încă nu s-au oprit. Că a fost inflație, apoi război, apoi trecerea la euro – prețurile cresc și tot cresc”.

El subliniază că nivelul de trai a devenit mai greu de susținut: „Acum ai nevoie de o slujbă foarte bine plătită, ca să faci față cheltuielilor. Sau de două slujbe. Nu sunt mulți cu salarii care să se compare cu cele din Vest”.

În plus, spune că îi ajută financiar pe părinți: „Nu se așteptau la schimbarea asta și nici nu au cum să-și crească venitul. Trebuie să-i ajutăm. Îmi ajut părinții să se descurce, le trimit bani din când în când”.

Ce perspective au bulgarii după trecerea la moneda euro

Perspectiva tinerilor este, însă, diferită. Gorița, studentă la Sociologie, vede adoptarea euro ca pe un pas firesc.

 „Sigur, văd că părinților mei le e greu să se adapteze după trecerea la euro. Sunt alte costuri, alte calcule. Populația în vârstă din Bulgaria e, în general, conservatoare. Și e împotriva monedei euro. Părinții unor prieteni, de pildă, și-au scos toți banii din bancă, în leva, doar pentru că nu au încredere în euro. O manevră cam stupidă, în opinia mea. Pentru noi, cei tineri, e o schimbare în bine, pentru că nu mai trebuie să schimbăm bani când călătorim. Da, prețurile au crescut, dar nu dramatic”.

Mai multe pentru tine

Tânăra atrage atenția și asupra diferențelor dintre generații, pe care le consideră mai problematice decât dificultățile economice.

„Mă gândesc să mă stabilesc în străinătate, după ce termin facultatea. Nu din motive economice, dar nu îmi găsesc locul aici. Oamenii vârstnici din Bulgaria sunt prea închiși, prea conservatori, se opun la orice schimbare, găsesc mereu motive să ne facă reproșuri. Au nostalgia vremurilor de altădată. Ar vrea ca noi, tinerii, să urmăm tiparul serviciului de la 9 la 17 și să fim la fel de nefericiți ca și ei”.

Datele oficiale arată că persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproximativ un sfert din populația Bulgariei, în timp ce tot mai mulți tineri aleg să plece din țară. În acest context, specialiștii subliniază că provocările demografice nu pot fi rezolvate doar prin adoptarea unei monede comune, fiind nevoie de politici mai ample pentru a menține populația activă în țară.