ANAF a dat lovitura la Ploiești. Deși comunicatul oficial păstrează discreția asupra numelui, surse din piața financiară confirmă că vizată este fabrica British American Tobacco (BAT). Inspectorii au descoperit un mecanism complex prin care profiturile erau „exportate” sub paravanul unor servicii fictive de consultanță și IT, umflând artificial cheltuielile pentru a plăti taxe mai mici statului român.
Alianța pentru Drepturile Omului din România a depus plângere prealabilă la Consiliul Local Ploiești pentru revocarea HCL nr. 148/2026 privind contractul MOLFacturi de consultanță pentru a masca profitul
Plouă în stațiile „inteligente” de zeci de mii de euro! În curând, băncile și panourile vor ajunge la gunoiIdeea principală a controlului este una clară: diminuarea artificială a bazei impozabile prin prețuri de transfer. Mai exact, fabrica din Ploiești a plătit sume colosale (peste 42 de milioane de euro) către alte entități din grupul mamă pentru servicii de tip IT, resurse umane sau logistică.
În ce hal a ajuns PNL dacă fostul #haștagist USR Bogdan Novac, liberal de doar trei minute, a ajuns să le dea lecții de brătienism vechilor membriInspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești au stabilit că aceste servicii fie nu au fost necesare, fie nu au adus un beneficiu real activității din România. Rezultatul? Profitul declarat de companie a fost de trei ori mai mic decât cel real, calculat de Fisc.
Cifrele dezastrului fiscal: De la 4 la 12 milioane de euro
Inspecția fiscală a scos la iveală o discrepanță uriașă între realitatea din acte și cea din teren:
Profit nedeclarat: ANAF a majorat baza impozabilă de la 26 milioane euro la peste 77 milioane euro.
Impozit datorat: În timp ce BAT declarase un impozit de aproximativ 4 milioane euro, inspectorii au stabilit că suma corectă este de 12 milioane euro.
Diferența de recuperat: Statul român are de încasat acum peste 8 milioane de euro suplimentar.
„Lohn” de lux, dar cu riscuri minime
Analiza ANAF a arătat că fabrica funcționa în regim de toll manufacturing (lohn). Deși producea masiv, societatea nu deținea drepturi asupra produselor finite și nici nu negocia cu clienții, aceste funcții fiind externalizate către afiliați nerezidenți.
Problema a apărut când inspectorii au realizat că, deși riscurile economice ale fabricii erau limitate, cheltuielile facturate către grup erau disproporționat de mari, ajungând să „mănânce” aproape tot profitul realizat în România.
„Societatea verificată nu a putut prezenta documente justificative suficiente pentru a demonstra necesitatea economică a serviciilor raportat la activitatea desfășurată în România”, precizează reprezentanții ANAF.
Video PHonline.ro
