Sondaj INSCOP: PNL depășește PSD în intențiile de vot pentru alegeri parlamentare. Ce procente au AUR și USR

PNL se clasează pe locul doi în topul intenției de vot pentru alegeri parlamentare, după AUR, dar depășind PSD, potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, realizat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. USR înregistrează o scădere.

Virgil Nanu, președintele CJ Prahova, apel către suporteri înainte de meciul decisiv de pe „Ilie Oană”: „Petrolul înseamnă identitate și spiritul Prahovei!”

Potrivit datelor publicate de INSCOP, AUR ar obține 38,2% din voturi, PNL – 20,3%, PSD – 17,5%, iar USR 10% – ținând cont de răspunsurile respondenților care au ales un partid din listă.

Consiliul Concurenței anchetează firma familiei Papuc (Câmpina) bănuită de trucarea unor licitații pentru achiziția de microbuze pentru elevi. Împreună cu alte 2 firme, Aveuro ar fi organizat un „cartel” pentru a ține prețul sus

Datele sunt ușor diferite dacă sunt luate în calcul doar opțiunile respondenților care au ales un partid din listă și au declarat că vor merge sigur la vot: AUR – 41,4%, PNL 21,9%, PSD 13,3%, USR 10,8%.

Virgil Nanu, mulțumit de primele zile de șantier la Câmpina: Se lucrează la consolidarea ieșirii spre DN1

„Primul Barometru realizat după moțiunea de cenzură arată câteva modificări importante în intenția de vot a românilor pentru partidele politice. AUR rămâne principalul partid din România în intenția de vot, relativ stabil în banda 38-41% (variație în funcție de gradul de mobilizare al votanților). O schimbare majoră se observă în ceea ce privește locul doi. În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între 3 puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste 8 puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%”, explică Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

„Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR – SOS – POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR – SOS – POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, mai spune Ștefureac.

Estimare participare vot parlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da” vor merge la vot, dintre români au ales 1, au ales 2, au ales 3, au ales 4, au ales 5, au ales 6, au ales 7. indică 8, 9 și indică 10. nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Intenția de vot pentru alegerile parlamentare

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot ( din total eșantion)

AUR: dintre alegători ar vota cu AUR (față de 37% în aprilie 2026, 38% în martie, în ianuarie, 38% în noiembrie, 40% în octombrie, în septembrie, în iunie, în mai 2025).
PNL: cu PNL (față de în aprilie 2026, în martie, în ianuarie, în noiembrie, în octombrie, în septembrie, în iunie, 16% în mai 2025).
PSD: cu PSD (față de în aprilie 2026, în martie, în ianuarie, în noiembrie, în octombrie, în septembrie, în iunie, în mai 2025).
USR: 10% cu USR (față de în aprilie 2026, în martie, în ianuarie, în noiembrie, în octombrie, în septembrie, în iunie, în mai 2025).
UDMR: pentru UDMR ar vota 5% din alegători (față de în aprilie 2026, 4% în martie, în ianuarie, în noiembrie, în octombrie, 4% în septembrie, în iunie, în mai 2025).
SOS România: pentru SOS Romania – (față de în aprilie 2026, în martie, în ianuarie, în noiembrie, 2% în octombrie, în septembrie, în iunie 2025).
SENS: pentru SENS – (față de în aprilie 2026, în martie, 4% în ianuarie, în noiembrie, în octombrie, în septembrie, în iunie 2025).
POT: pentru POT ar vota dintre alegători (față de în aprilie 2026, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, în noiembrie, în octombrie, în septembrie, în iunie 2025)
Independent: își exprimă preferința pentru un candidat independent (față de 1% în aprilie 2026, în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie, în octombrie, în septembrie, în iunie 2025).
Alt partid: dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de în aprilie 2026, în martie, în ianuarie, în noiembrie, în octombrie, în septembrie, în iunie 2025)

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot ( din total eșantion)

dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR (38,3% în aprilie),
cu PNL (16,9% în aprilie),
cu PSD (16,6% în aprilie),
cu USR (14,4% în aprilie).
pentru UDMR ar opta (3% în aprilie) dintre alegători
pentru SOS România – (1,4% în aprilie)
pentru SENS – (2,2% în aprilie), iar
pentru POT – (4,5% în aprilie).
dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent ( în aprilie),
pentru alt partid (1% în aprilie).

BAROMETRUL – INSCOP Research, ediția a XI-a,a fost realizat în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare utilizată a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.