Cetatea din România care a servit drept locuință pentru unii dintre cei mai cunoscuți domnitori

Orașul Târgoviște are foarte multe monumente istorice, fiind capitala Valahiei timp de câteva secole. Curtea Domnească din Târgoviște este un ansamblu de clădiri și fortificații medievale, care a servit drept reședință a unora dintre cei mai faimoși conducători ai Țării Românești și a jucat un rol important în apărarea țării.

Mario Soare, vice CJ Prahova: „Motorina noastră e printre cele mai scumpe din Europa pentru un motiv simplu: nu mai rafinăm”. Apel pentru repornirea rafinăriei Lukoil din Ploiești

Târgoviște are o istorie foarte bogată: a servit ca reședință domnească timp de peste trei secole, iar în Muzeul de Istorie există dovezi ale existenței diferitelor comunități. În 1427, cruciatul Johann Schiltberger a menționat Târgoviște în memoriile sale ca fiind capitala Țării Românești, alături de Argeș. Lucrarea sa a fost publicată 31 de ani mai târziu, dar se presupune că orașul, la fel ca alte capitale ale vremii, avea deja fortificații în 1396.

Rogobete cere demisia președintelui CNAS: „Accesul la medicamente nu este o falsă criză”

În documentele interne, Curtea Domnească este atestată în timpul lui Mircea cel Bătrân, când, într-un act emis de fiul și asociatul său la domnie, Mihail I, datat 1417-1418, se menționează „(…) însuși orașul domniei mele Târgoviște (…)”, relatează

După zeci de ani aşteptare, Valea Slănicului va fi conectată la reţeaua de gaze. Virgil Nanu: La începutul lunii septembrie, lucrările vor fi gata

Acest lucru sugerează că în acest loc exista la acea vreme o reședință voivodală fortificată. Săpăturile arheologice din timpul lui Mircea cel Bătrân au confirmat această ipoteză, evidențiind o casă, prima biserică-paraclis, o curtină și urme ale unei palisade de lemn de dimensiuni reduse.

După ce Târgoviște a fost declarată capitală unică a Țării Românești într-un act emis de Alexandru I (Aldea) în 1431, extinderea și consolidarea fortificațiilor au avut loc aproximativ o jumătate de secol mai târziu. Acest proces a avut loc probabil în timpul domniei lui Vlad Dracul sau chiar a lui Vlad Țepeș.

Există diverse păreri cu privire la etapele acestor lucrări, dar cert este că începând cu jumătatea secolului al XV-lea, fortificațiile Curții Domnești din Târgoviște au devenit cele mai impresionante din țară, cu un șanț de apărare lat de aproximativ 20-24m și adânc de 4m, întărit cu pari de lemn dispuși oblic în mal.

O altă etapă de extindere a fortificațiilor a fost inițiată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către voievodul Petru Cercel. El a extins suprafața din interiorul incintei la aproximativ , reparând și palatul și construind  o serie de utilități necesare. 

Cu toate acestea, fortificațiile a fost puse la încercare în timpul rebeliunii seimenilor din 1653, când Matei Basarab a fost nevoit să ia cu asalt cetatea. Mai târziu, în 1660, domnitorul Gheorghe Ghica a inițiat demolarea curții și a palatului la cererea expresă a Înaltei Porți, în dorința de a elimina orice potențiale fortificații care ar fi putut fi folosite împotriva autorității otomane.

Sub domnia lui Constantin Brâncoveanu, după renovarea parțială a cetății și reconstrucția și îmbunătățirea palatului voievodal, Curtea Domnească din Târgoviște a început să se deterioreze.

Evenimente precum războiul ruso-turc din 1736-1739 și cutremurul din 1803 au afectat grav clădirile, iar incendiile și cutremurele ulterioare au lăsat această reședință voievodală în ruine definitive. În 1961, parte a cetății Târgoviștei, palatul și clădirile aferente au fost transformate în muzeu și deschise pentru turism.