Noua grilă prevăzută în proiectul Legii salarizării ar conduce, pentru aproximativ o treime dintre funcțiile analizate, la salarii mai mici decât veniturile aflate în prezent în plată. Angajații nu ar pierde însă imediat bani. Proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”, prin care venitul actual este menținut până când salariul rezultat din noua grilă ajunge la același nivel.
Paradox în noua Lege a salarizării: O treime dintre bugetari ar porni cu salarii sub minimul pe economieAcest mecanism ar putea face însă ca viitoarele creșteri salariale să existe, pentru o perioadă, doar pe hârtie. Practic, majorările rezultate din evoluția noii grile ar acoperi mai întâi diferența dintre salariul calculat și cel deja încasat de angajat.
Sorin Grindeanu, pe legea salarizării: PNL și USR nu au fost în stare să negocieze cu cei de la Comisia EuropeanăNoua variantă a Legii salarizării, transmisă joi către PSD, PNL, USR și UDMR, aduce o altă modificare importantă: valoarea de referință folosită la calcularea salariilor scade de la 4.100 la 4.000 de lei. În același timp, documentele indică majorări importante pentru anumite categorii de angajați, în timp ce pentru demnitari aplicarea integrală a coeficienților este amânată până în 2031.
România campioană la scumpiri, inflație dublă față de Bulgaria, triplă față de Grecia și miliarde PNRR în pericolFormula de calcul rămâne aceeași
Structura de bază a legii nu a fost modificată. Sistemul continuă să fie construit pe 12 grade salariale, cu coeficienți cuprinși între 1,00 și 8,00 și cu un raport declarat de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul public.
Intrarea în vigoare este prevăzută pentru 1 decembrie 2026, iar formula de calcul rămâne simplă: coeficientul stabilit pentru fiecare funcție este înmulțit cu valoarea de referință exprimată în lei.
Schimbarea importantă apare tocmai la această valoare de referință. În proiectul publicat de Ministerul Muncii în transparență decizională pe 17 iulie, aceasta era stabilită la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și întreg anul 2027. În noul document transmis partidelor, articolul 38 alineatul (3) stabilește valoarea la 4.000 de lei.
Diferența este de numai 100 de lei la nivelul valorii de referință, însă efectul devine considerabil atunci când suma este multiplicată cu coeficienții din grilă și aplicată la aproximativ un milion de posturi cu normă întreagă din sectorul bugetar.
Cu cât scad salariile calculate după noua valoare
La coeficientul maxim de 8,00, salariul rezultat din grilă era de 32.800 de lei brut în varianta din iulie. Cu valoarea de referință redusă la 4.000 de lei, acesta ajunge la 32.000 de lei brut, cu 800 de lei mai puțin.
În cazul președintelui României, pentru care este prevăzut coeficientul 6,47 în perioada 2026–2027, indemnizația calculată scade de la 26.528 de lei la aproximativ 25.881 de lei brut.
Pentru prim-ministru și președinții celor două Camere ale Parlamentului, coeficientul 6,17 conduce la un venit de 24.670 de lei brut, față de 25.287 de lei potrivit valorii de referință anterioare.
Un ministru, cu un coeficient de 5,56, ar ajunge la aproximativ 22.246 de lei brut, iar pentru un senator sau deputat, cu un coeficient de 4,85, suma calculată scade de la 19.896 la aproximativ 19.411 lei brut.
Impact și pentru medici, profesori și asistenți medicali
Reducerea valorii de referință se propagă în întreaga grilă de salarizare.
Un judecător al Înaltei Curți cu o vechime de peste 20 de ani și coeficient 5,50 ar avea un salariu calculat de 22.000 de lei brut, față de 22.550 de lei în varianta anterioară.
Pentru un medic primar cu coeficientul 4,00, valoarea scade de la 16.400 la 16.000 de lei brut.
Un profesor debutant cu studii superioare, încadrat la coeficientul 1,90, ar avea un salariu de 7.600 de lei brut, cu 190 de lei mai puțin decât în varianta construită pe valoarea de referință de 4.100 de lei.
În cazul unui asistent medical principal cu studii postliceale și coeficient 1,72, salariul rezultat scade de la 7.052 la 6.880 de lei brut.
La baza întregului sistem, coeficientul minim de 1,00 înseamnă acum un salariu de 4.000 de lei, față de 4.100 de lei în proiectul anterior.
Prin urmare, o modificare aparent redusă – scăderea cu 100 de lei a valorii de referință – produce diferențe de sute de lei la nivel individual și poate avea un impact de ordinul miliardelor de lei atunci când este raportată la întregul sistem public.
Video PHonline.ro
