Un studiu recent, publicat în Scientific Reports, dezvăluie o realitate șocantă pe care puțini cumpărători o cunosc: peștii, în special păstrăvul curcubeu — unul dintre cei mai răspândiți pești de consum din România — pot trece prin minute în șir de agonie înainte de a muri, atunci când sunt sacrificați prin asfixie în aer, metoda standard în pescuitul comercial.
Mario Soare, vice CJ Prahova: „Motorina noastră e printre cele mai scumpe din Europa pentru un motiv simplu: nu mai rafinăm”. Apel pentru repornirea rafinăriei Lukoil din PloieștiCercetarea, realizată cu ajutorul unui instrument inovator numit Welfare Footprint Framework (WFF), creat de dr. Wladimir Alonso la Center for Welfare Metrics, a cuantificat pentru prima dată intensitatea și durata durerii resimțite de pești înainte de moarte.
Rogobete cere demisia președintelui CNAS: „Accesul la medicamente nu este o falsă criză”
Rezultatul este tulburător: în medie, un păstrăv curcubeu suferă 10 minute de durere intensă după ce este scos din apă. În funcție de factori precum temperatura apei sau dimensiunea peștelui, agonia poate dura între 2 și 22 de minute.
După zeci de ani aşteptare, Valea Slănicului va fi conectată la reţeaua de gaze. Virgil Nanu: La începutul lunii septembrie, lucrările vor fi gataTradus în cifre reci, asta înseamnă aproximativ 24 de minute de suferință pentru fiecare kilogram de pește sacrificat.
O industrie uriașă, o problemă ignorată
La nivel mondial, cifrele sunt greu de imaginat: aproximativ 2,2 trilioane de pești sălbatici și 171 de miliarde de pești de crescătorie sunt uciși anual pentru consum uman. Asta echivalează cu aproape de pești sălbatici omorâți în fiecare secundă.
Iar păstrăvul curcubeu, preferatul multor români din supermarketuri, este una dintre speciile cel mai des supuse acestui proces.
Deși metode alternative există — precum șocul electric, care poate elimina până la de minute de durere moderată spre severă pentru fiecare dolar investit, sau lovitura percutantă, rapidă, dar greu de aplicat uniform la scară comercială — acestea nu sunt implementate pe scară largă. În plus, studiul atrage atenția că suferința cauzată de transportul și aglomerarea peștilor înainte de sacrificare poate depăși chiar și durerea provocată în momentul morții.
„Peștii nu pot să țipe, dar pot suferi”
Implicațiile etice ale acestui studiu sunt majore. Tot mai multe voci susțin că protejarea mediului nu mai poate fi un motiv pentru a ignora starea de bine a animalelor, iar cercetarea oferă date concrete pentru noi reglementări internaționale, standarde de certificare în piscicultură și investiții în tehnologii mai umane.
„Peștii nu pot să țipe, dar pot suferi. Și acum putem măsura acea suferință. Nu mai putem spune că nu știm”, avertizează dr. Alonso.
Video PHonline.ro
