Judecătorul Alin Ene (foto stânga) din CSM face dezvăluiri despre ședința de miercuri, 14 ianuarie 2026, a Comitetului pentru modificarea Legilor Justiției înființat de premierul Ilie Bolojan. O ședința la care a luat parte și judecătorul Claudiu Drăgușin (foto dreapta) din CSM.
Asociațiile care au primit milioane de lei de la români, din impozitul pe venit. Recorder e pe locul doi. Lista celor cu peste 1 milion de leiÎntărind motivele pentru care Secția pentru judecători a CSM a anunțat ca nu va mai participă la Comitetul lui Bolojan (click aici pentru a citi), Alin Ene precizează într-o postare pe pagina sa de Facebook, de joi, 15 ianuarie 2026, ca a pus întrebări simple și legitime privind scopul real al Comitetului, modul de funcționare, cine sunt cei care decid agenda discuțiilor și criteriile pe care se fac invitațiile, dar nu a primit niciun răspuns concret.
Hipstereală maximă într-o țară vai de ea! Ministra Buzoianu caută şef pentru Romsilva cu citate motivaţionale: „Reforma ține inclusiv de curajul vostru de a candida”Ene cataloghează Comitetul ca fiind o farsă instituțională, în condițiile în care acesta nu are un statut juridic clar, nu are competențe definite și nu are limite de mandat. „Nu este un instrument instituțional, ci o construcție informală, fără legitimitate. Un decor administrativ folosit pentru a crea impresia de consultare”, scrie Alin Ene.
Cum și-au bătut joc oamenii primarului Florin Dincă de copiii din Boldești: „I-a dat pe copii afară!”Iată comentariul judecătorului Alin Ene din CSM:
„CSM nu va gira soluții construite în afara sistemului și apoi livrate ca reformă.
Am mers la Guvern ca să înțelegem ce este și ce vrea acest așa-numit ‘Comitet de analiză a legislației în domeniul justiției‘. Am plecat cu o concluzie clară: nimeni nu știe exact ce este, ce face și cum funcționează, dar toată lumea vorbește în numele justiției.
Denumirea Comitetului sugerează că ar trebui să se ocupe de legislație. În realitate, s-a discutat despre ECRIS 5, dosarul electronic și lipsa de personal. Adică probleme administrative, semnalate în mod constant de CSM și aflate în atribuțiile legale ale acestuia, COMS și Ministerului Justiției. Cu alte cuvinte, un comitet fără competențe clare discută lucruri care nu îi aparțin, ignorând instituțiile care chiar au atribuții.
Textele de lege comunicate anterior întâlnirii sunt netransparente: nu se știe cine le-a scris, cine le-a propus și de ce ar trebui să le luăm în serios. Ele trădează, însă, un lucru sigur: necunoașterea funcționării reale a instanțelor.
Exemplul cel mai grăitor este ‘soluția‘ care proclamă caracterul sfânt al continuității completului de judecată, dar prevede desființarea lui automată dacă judecătorul lipsește mai mult de 30 de zile din motive medicale. Rezultatul: dosare mutate, probe reluate, haos procedural la fiecare mână fracturată. Continuitate prin distrugere. O soluție genială.
Acesta este rezultatul când reforma unui sistem este lăsată în seama celor din afara lui.
Activismul civic și societatea civilă au un rol esențial într-o democrație, inclusiv în a semnala probleme din Justiție.
E firesc ca ele să fie consultate pentru a cunoaște care este așteptarea societății de la Justiție. Dar mijloacele prin care acele așteptări pot fi atinse trebuie lasate pe seama expertizei și a experienței celor care aplică legea zi de zi și cunosc sistemul din interior.
Pentru a face o paralelă, dacă decidem reformarea sistemului medical, eu, în calitate de cetățean, pot doar sa îmi exprim dorința diminuării incidenței infecțiilor nosocomiale, însă nu voi merge să îi spun managerului de spital unde, cum și cu ce să dezinfecteze.
Am pus întrebări simple și legitime: care e scopul real al Comitetului? cum funcționează? cine decide agenda? pe ce criterii au fost invitați unii și nu alții? N-am primit răspunsuri. Am primit, în schimb, multă ambiguitate și zero claritate.
Realitatea este simplă: acest Comitet nu are un statut juridic clar, nu are competențe definite și nu are limite de mandat. Nu este un instrument instituțional, ci o construcție informală, fără legitimitate. Un decor administrativ folosit pentru a crea impresia de consultare.
Participarea în continuare la un asemenea exercițiu riscă să valideze exact această farsă instituțională. Să dea aparența că există acord și dialog, acolo unde există doar confuzie organizată.
CSM – Secția pentru judecători nu refuză reformele și nu refuză dialogul.
Refuzăm însă improvizația, opacitatea și substituirea instituțiilor legitime cu structuri inventate, fără bază legală.
Reformele nu se fac pe genunchi, nu se fac sub presiunea emoției publice și nu se fac ca reacție la un produs mediatic”.
