Cât durează să schimbi drumul și atitudinea de la „toți pentru justiție”, la „toți antijustiție”? În România, aproximativ 7-8 ani.
A început războiul între AUR și Mișcarea Noi, Ploieștenii, pe funcția de viceprimar
Entitățile #rezist, care au făcut „carieră” în urmă cu mai mulți ani, prin protestele organizate în Piața Victoriei în perioada 2017 – 2018, pentru a „apăra” justiția împotriva „asaltului politicienilor”, au ajuns, astăzi, în 2025, să apere politicienii de justiție.
Rogobete critică Primăria Ploiești pentru Spitalul de Pediatrie: Am investit bani grei în aparatură performantă, iar Primăria nu e în stare să monteze un transformator electric. Propun să fie preluat de Consiliul Județean”Celebrele ONG-uri „Corupția Ucide”, „#Rezistența”, „Inițiativa România” și „Inițiativa Timișoara”, la care se adaugă și cei de la „Declic”, au ieșit din nou în stradă, în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție, la un protest prin care să determine demiterea președintelui instanței supreme, judecătoarea Lia Savonea.
Scârbos! Trompetele #rezist, activate la apel. Cum au ajuns drogații dovediți să decidă cine merită să fie judecător și ce salariu să aibăAceasta a devenit o adevărată țintă pentru grupările #rezist din așa-numitele organizații civice, dar și din partidele politice de orientare progresistă, încă dinaintea depunerii candidaturii pentru ocuparea șefiei ÎCCJ. Lucrurile au început cu presiuni asupra președintelui României, Nicușor Dan, de a nu semna decretul de numire, cu toate că acest proces ține exclusiv de atributul CSM, au continuat cu un proiect legislativ inițiat de USR prin care să fie blocată această candidatură, s-a accentuat cu atacuri din partea USR după pronunțarea unor decizii definitive de către instanța supremă și au atins apogeul prin reanimarea grupărilor #rezist în operațiuni de stradă.
Astfel, forul cel mai înalt al înfăptuirii justiției în România a fost luat cu asalt de către organizațiile #rezist „Corupția Ucide”, „#Rezistența”, „Inițiativa România” și „Inițiativa Timișoara”, împreună cu „Declic”, care organizează, la 14 noiembrie, un protest intitulat „Ce face Lia cu Justiția din România? – Cerem revocarea Liei Savonea de la președinția ÎCCJ. Concret, ONG-urile #rezist, care au stat în „adormire” după evenimentele din 10 august 2018, au derulat o operațiune cu caracter organizat, premeditat, chemându-și adepții în stradă, sub pretextul că „România nu mai poate accepta o instanță supremă condusă de o persoană care, ani de zile, a fost asociată cu controverse, presiuni, blocaje și demersuri care au slăbit încrederea publică în justiție”.
#rezistenții invocă mai multe motive pentru care președintele ÎCCJ ar trebui să plece, toate bazate pe speculații, articole din presa apropiată acestei zone ideologice și zvonuri, precum și în temeiul unor acuzații că procesele penale nu sunt soluționate într-un mod care să fie pe placul acestor ONG-uri.
Lia Savonea este acuzată că ar fi susținut „modificări legislative care au slăbit lupta anticorupție”, că ar fi „transformat CSM într-un instrument politic”, că ar fi „intimidat și izgonit magistrați incomozi”, că ar fi condus „în mod abuziv CSM”, că ar fi promovat „persoane controversate, în special la șefia SIIJ (este, evident, înfierat procurorul care a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi – n.red.)”, că ar fi „ignorat voința magistraților” sau că ar exista „suspiciuni serioase legate de averea personală”.
Justiția pe probe și dovezi vs justiția populară
Însă supărarea cea mai acută a grupărilor #rezist pe Lia Savonea este că, în ultimele luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat conform legii și probelor din dosare, și nu conform justiției populare. Culmea tupeului este reprezentată de acuzația că ÎCCJ a pronunțat „achitarea fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, acuzat de luare de mită și trafic de influență”.
Într-o comunicare publică, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat, în legătură cu achitarea lui Nicolae Bănicioiu, că „nu este suficientă doar formularea unei acuzații penale, ci este necesară probarea acesteia în condițiile unei justiții înfăptuite într-un stat de drept. Nimeni nu poate fi condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția. Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiție, fie încrederea în parchete, fie în instanțele judecătorești, mai cu seamă în cazurile care reprezintă un interes public. În România, se aplică standardele statului de drept, justiția înfăptuindu-se în baza legii, și nu ca justiție populară”.
De asemenea, Lia Savonea a intrat și mai mult în dizgrația organizațiilor #rezist odată cu pronunțarea în procesul care vizează activitatea judecătoarei excluse de două ori din magistratură, Camelia Bogdan, în ceea ce privește cercetarea judecătorească, sentința pronunțată și starea de conflict de interese în care s-a aflat atunci când a instrumentat, în apel, dosarul ICA.
Sentința care devoalează cum un judecător a săvârșit abuzuri pe bandă rulantă, înfierată
Reamintim că, printr-o hotărâre definitivă, ÎCCJ a introdus răspunderea magistraților, prin sentința împotriva judecătoarei Camelia Bogdan. Motivarea, semnată chiar de președintele Înaltei Curți, demască abuzurile din Dosarul ICA. Motivarea deciziei definitive prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a demontat toate abuzurile săvârșite de fosta judecătoare Camelia Bogdan în dosarul ICA este una atât de devastatoare, încât specialiștii în drept penal afirmă că documentul reprezintă un caz-școală și generează efecte mai mult decât importante.
Pentru prima dată, practic, după mai mulți ani, instanța supremă a introdus, prin autoritate de lucru judecat, răspunderea magistraților pentru soluțiile pronunțate cu rea-credință. Asta, dincolo de efectul devoalării unui mecanism diabolic care urmărea distrugerea unui rival politic al fostului președinte al României Traian Băsescu. Motivarea, semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, arată de ce Parchetul General a acționat greșit atunci când a clasat plângerile penale formulate împotriva Cameliei Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, reținând că faptele de care era acuzată nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală, când, în realitate, aceste fapte au fost săvârșite. Însă, între timp, a intervenit prescripția răspunderii penale. Abuzul și încălcările de lege au fost comise nu doar la momentul pronunțării abuzivei sentințe de condamnare din dosarul ICA, ci și ulterior, fosta judecătoare urmărind personal ca măsurile ilegale de confiscare extinsă dispuse să fie duse la îndeplinire, exact așa cum a stabilit ea.
Mai mult, ÎCCJ a constatat că judecătoarea din Dosarul ICA s-a aflat în stare de incompatibilitate, prestând chiar în timpul apelului servicii remunerate pentru Ministerul Agriculturii – parte din acel proces. Angajatorul de ocazie al magistratului, firma SC FDI Top Consult SRL, este și acum în afaceri cu statul. Desființată, juridic, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o motivare fără precedent, fosta judecătoare Camelia Bogdan nu doar că a fost catalogată demnă să fi fost anchetată și trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, pentru modul în care a acționat în dosarul „ICA”, dar a fost tranșată și situația de incompatibilitate în care s-a aflat, ca magistrat, în urmă cu 11 ani. Camelia Bogdan presta, chiar în timp ce soluționa apelul, servicii remunerate de expert în cadrul unui proiect cu finanțare externă pentru Ministerul Agriculturii. Ministerul era parte civilă în procesul penal pe care tocmai trebuia să-l soluționeze. Banii – 10.000 de lei – și un sejur de 12 zile la Poiana Brașov au fost achitați de către compania de consultanță SC FDI Top Consult SRL, care avea în derulare un contract încheiat cu Ministerul Agriculturii.
Justificarea protestului, desființată de realitate. Conducerile tuturor instanțelor din România se solidarizează cu șefa instanței supreme
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că această campanie de denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor, fără precedent din aceste zile, „reprezintă acțiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie afiliați acestora”. „Toate acestea au ca scop crearea unei emoții publice puternice, stimulată de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor și procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiție. Canalizarea deliberată a emoției publice prin campanii de manipulare împotriva unei puteri a statului reprezintă un demers de destabilizare a ordinii constituționale”, se arată într-un comunicat de presă al ÎCCJ.
De asemenea, conform Consiliului Superior al Magistraturii, președinții tuturor judecătoriilor din România s-au alăturat președinților curților de apel și președinților de tribunal din țară, exprimându-și public sprijinul față de ÎCCJ și față de președintele acesteia, judecătoarea Lia Savonea, „în contextul atacurilor și presiunilor fără precedent exercitate în spațiul public”.
„Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii. Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem – de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii – și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului”, arată magistrații din România.
Conform sursei citate, „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei. Justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborare loială interinstituțională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat. Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea”.
Preşedinţii judecătoriilor din România subliniază că „atacul concertat la adresa preşedintelui instanţei supreme şi a Înaltei Curţi înseşi este deosebit de grav, iar perpetuarea şi alimentarea acestor acţiuni ostile instanţelor judecătoreşti pentru a justifica degradarea nivelului de trai din societatea românească face un rău inimaginabil şi cu consecinţe ireparabile statului de drept, bazat pe democraţia constituţională”.
Și UNBR avertizează: Atacurile asupra ÎCCJ reprezintă un pericol pentru societate
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) atrage, la rândul ei, atenția că reacțiile din spațiul public asupra deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție încalcă independența justiției. „Critica argumentată juridic este legitimă. Dar linșajul mediatic și apelul la «justiția populară» sunt periculoase pentru noi toți. (…) Respectul pentru lege și pentru procedură nu este un gest formal, ci o condiție a libertății: fără ele, societatea cade pradă arbitrariului, iar justiția se transformă într-un instrument al pasiunilor de moment. Denigrarea publică repetată a actului de justiție nu doar că subminează o instituție, ci generează efecte de anvergură și pe termen lung: erodarea prezumției de nevinovăție, încurajarea reprizelor de răzbunare extralegale, influențe politice sau economice care exploatează vidul de încredere, o reducere dramatică a capacității sistemului de a aplica legea în mod previzibil și lista poate continua”.
Forul avocaților subliniază că, atunci când încrederea publică în justiție se destramă, consecințele vor fi resimțite de toți. „Justiția își pierde autoritatea, cetățenii devin vulnerabili în fața abuzurilor, iar legea încetează să mai fie un sprijin sigur, transformându-se într-un teren al arbitrariului. Într-un asemenea scenariu, recuperarea controlului instituțional și moral asupra actului de justiție este mult mai dificilă decât corectarea unei hotărâri judecătorești, pentru că distrugerea încrederii se propagă dincolo de proceduri și instanțe, în fibrele societății”, conchide UNBR într-un comunicat de presă.
